Virtual Alpha și eu – Capitolul 21

 Degete umede

Sărutările repetate pe ceafă, punctul vital al Omega, îmi făcu corpul să se încingă și mai tare. Aveam senzația că mintea mi se topește și chiar nu mă puteam gândi la nimic altceva.

Îmi apăsasem partea inferioară a corpului, care furnica jalnic, de picioarele lui Yuugo și îmi legănam șoldurile ca un nebun. Mă simțeam atât de bine. Fața lui Yuugo se apropie de a mea și vocea lui dulce îmi gâdilă urechea.

– Hai să-ți scot pantalonii.

– …Mm.

Dădui din cap încă năucit și m-am desprins de corpul lui Yuugo. Mi-am scos pantalonii și chiloții în același timp, apoi m-am urcat din nou în brațele lui Yuugo, purtând doar un tricou.

Eram deja ud, aproape până la a-mi da drumul, așa că nu puteam sta în fund ca înainte. Cu șoldurile în aer, m-am aplecat puțin în față și i-am îmbrățișat trupul lui Yuugo.

– Poți să te așezi deasupra mea.

– Nu… Sunt ud, o să te murdărești.

– Ești ud?

– Da…. mn, ah, nu-l atinge…

– …Ai dreptate. Deci te simți așa din cauza mea.

Mă atinse ca și cum ar fi vrut să se asigure de asta. Făcând asta Yuugo își pătase vârfurile degetelor cu lichidul scurs. Lumina se reflecta în acesta.

– De aici vine un miros dulce.

– …Nu, nu spune asta.

Yuugo zâmbi atunci când adulmecă parfumul. Chiar dacă mintea mea era năucită, tot mă simțeam foarte stânjenit.

În timp ce îmi legănam șoldurile de la plăcerea de a fi atins, mi-am plecat capul într-o parte. Vocea respingătoare pe care am avut-o deveni atât de dulce încât nu-mi venea să cred că era propria mea voce.

Era ca și cum efectul medicamentului dispăruse în fața feromonilor lui Yuugo. Instinctul Omega de a dori un Alfa în mine apăru din nou.

Îmi frecam fața de capul lui Yuugo care era aproape și îl adulmecam ca un cățeluș.

– Foarte drăguț, Sou. Desfă-ți picioarele… Bine. Așa.

– Ah… mn.

Îmi desfăcusem picioarele așa cum mi-a cerut, dar el nu voia să atingă imediat locul care se întărise acolo jos. În schimb, își duse ușor mâna în jurul umflăturii de la baza acesteia. Respirația îmi tremură anticipat în momentul în care o strânse ușor.

– De ce locul acesta e atât de umed? E ud din față? Sau din spate?

– Nu știu…. ah, nu…

Începuse să-și miște încet degetul înainte și înapoi în acel loc.

Degetul lui continuă să alunece aproape de fesele mele și atinse gaura de intrare pentru a o pregăti pentru primirea unui Alfa. Vibrațiile din interiorul corpului meu începură să se amplifice.

– …mn, nn.

– Deci vine din acest loc. Este atât de umed aici și locul acesta a devenit atât de alunecos.

Nu trebuia să-mi spună astfel de lucruri. Reacționând la cuvintele lui Yuugo, ceva țâșni iar dinăuntrul meu. Simțeam cum ceva se scurgea din nou, așa că strângeam cu putere interiorul coapselor. În mod firesc, am pus și mai multă forță în brațele mele care continuau să se prindă de Yuugo.

– Hai să ne schimbăm puțin poziția.

– Huh… ah!

Nici măcar nu avusesem timp să răspund. Când credeam că o să-mi sprijine corpul cu ambele mâini, el mă rostogoli pe o parte. Mă întinse cu spatele pe pat și imediat după aceea îmi desfăcu picioarele.

Yuugo se așezase între picioarele mele. Acum, că stătea așa, nu mai aveam cum să-mi închid picioarele, indiferent ce aș fi încercat să fac.

– St…ai…

În poziția asta, Yuugo putea vedea totul. Îmi atinse din nou intrarea în fund în acea poziție, iar eu îmi lăsasem capul pe spate. Mi-am frecat ceafa de cearșafuri.

– …Nu.

Degetul cu care îmi atinse gaura începu să o preseze, făcând-o umedă. Senzația de pătrundere înăuntru îmi creat un fior pe șira spinării.

Era o mișcare pe care o mai făcusem și eu înainte, dar se simțea diferit când o făcea altcineva. Nu avusesem timp să mă pregătesc pentru mișcarea neașteptată.

Șoldurile mele se ridicară singure pentru a se sincroniza cu mișcarea degetului lui Yuugo.

– Ha… nn

Fără să realizez, îmi mușcam ușor vârful degetelor. Singurul sunet pe care îl puteam scoate a fost unul dulce, nazal. Mi-am dat capul într-o parte, încercând să fac ceva în privința fiorului care nu se mai oprea în corpul meu.

– Nu, oprește-te... aah!

Nu l-am putut opri la timp. Degetul lui pătrunse în interiorul meu. Corpul mi se înțepenise pentru o clipă la intrarea bruscă.

– Este înăuntru… gh, ah.

În timp ce ochii mi se măreau surprinși, buzele lui Yuugo îmi atingeau interiorul coapsei. După ce îmi mângâiase ușor corpul, rigiditatea mea slăbise rapid.

– Doare?

– …Sunt… bine.

Nu simțisem nicio durere. Aproape că nu avusesem nicio senzație de încordare. Yuugo își împingea treptat degetul înăuntru urmărindu-mi starea în același timp. Căldurile din corpul meu crescură încet, dându-mi senzația de a fi satisfăcut în locul pe care mi-l doream.

– Yuugo…

– Ce este?

– Împinge-l mai mult, înăuntru…

Sfârșisem prin a-mi spune dorința cu voce tare. Îl voiam mai adânc în interior. Yuugo înghițise în sec. Fața îi era schimbată de parcă s-ar fi abținut de la ceva. Mă întrebam de la ce. Nu trebuia să se abțină… pentru că și eu îmi doream asta.

– Vreau mai mult.

– Sou… Nu mă provoca mai mult de atât.

Vocea îi tremura ca și cum ar fi îndurat ceva. Îi auzeam până și respirația întretăiată, care se asemăna cu cea a unei fiare.

Spetele îmi tremura la culoarea aprigă care apărea și dispărea în ochii lui. Aah, vreau ca acest Alfa să mă facă și mai murdar de atât.

– …gh, Sou.

Ceafa mi se încingea. Poate că feromonii mei curgeau. Trebuia să îl capturez și mai tare pe acest Alfa. La urma urmei, el era… Alfa-ul meu. Mi-am pierdut calmul când degetul lui se împinse agresiv în mine. Începuse să mă atace pe interior.

– Ah… mn, ah

Simțeam o senzație de nedescris pe măsură ce interiorul meu era deschis. Devenisem și mai excitat la sunetele provocate de aluncare. Intrase și al doilea deget.

Cu două degete ale lui Yuugo înăuntru, se simțea chiar mai gros decât acel obiect opțional. Respirația mi se întrerupse pentru o clipă la senzația de ceva gros, care pătrundea în mine pentru prima dată.

– Yuu-go…

Când i-am strigat numele, Yuugo oftă realizând ceea ce făcea și se uită spre mine. Rațiunea îi revenise în privire. Își aplecă trupul spre mine și mă sărută pe buze.

– Îmi pare rău. Mi-am pierdut controlul pentru o clipă.

Degetele lui reluaseră mișcarea blândă. Cu o ușoară mișcare de alunecare, acestea înaintară lent mai adânc în interior, de parcă ar fi căutat ceva. Mișcarea degetelor sale, care era mai puțin energică ca înainte, se simțea oarecum insuficientă. Atunci când interiorul mi se relaxase, Yuugo se uită la mine. I-am arătat și eu o privire degajată. Acel moment veni atât de brusc.

– Nuu…

O undă puternică de șoc îmi străbătu corpul. Amorțeala puternică, care mă făcuse să vreau să fug, îmi lovise corpul, la fel ca atunci când fusesem atins pe ceafă.

Șocul mă făcu să-mi ridic șoldurile. Totuși, nu puteam scăpa. Mâinile lui Yuugo îmi țineau corpul apăsat în jos. Întrucât eram stimulat iar și iar în același loc, corpul meu tresărise într-o zvâcnitură. Nu-mi mai puteam reține vocea devenită tot mai puternică.

– Nu… gh, ce e, asta… eek… aah

Era o senzație necunoscută. Un lichid vâscos și transparent țâșni din interiorul meu, pe la spate. Între țipete, respiram sacadat, întinzându-mi brațele înaintea corpului lui, de parcă le-aș fi lăsat să rătăcească.

– Acesta este punctul tău sensibil. L-am atins prea puternic?

– …Eek, ah… e înfricoșător.

Chiar dacă mai devreme eram atât de disperat după stimulare, nu putusem să nu devin speriat de senzația necunoscută pe care o avusesem brusc.

– E în regulă. Nu trebuie să-ți fie frică de nimic. Este doar o senzație plăcută.

După ce mi-am întins mâna cu disperare, degetele lui Yuugo se împletiră cu ale mele. Chiar și simpla senzație de căldură mă făcu să mă simt mai calm.

Când nervozitatea mea începu să slăbească, degetul din interiorul meu se mișcă din nou. Fața mea devenea o amestecătură de lacrimi și salivă, atunci când îmi atingea punctul meu sensibil.

Îi simțeam buzele pe fața mea din nou și din nou. În momentul în care îi strângeam mâna, el mi-o strângea ușor pe a mea înapoi.

– Hai, Sou. Spune că te simți bine.

– Te simți bine?

– Da. Mă simt bine.

– …mm, ah, bine… mă simt… bine.

Spunând-o cu voce tare, așa cum mi-o ceruse, senzația necunoscută de care îmi era teamă fu înlocuită cu un sentiment de plăcere.

Până și fiorii puternici se simțeau bine. Era ca și cum gândurile mele deveneau din ce în ce mai încurcate, iar el mă făcea să mă îndrăgostesc de el.

În timp ce repetam că mă simt bine, mirosul lui Yuugo devenea și mai puternic. Senzația de a fi impregnat cu parfumul Alfa îl făcea pe Omega să fie doar fericit. Strigându-i numele lui Yuugo, mi-am ridicat vocea din nou și din nou.

– Mn, mn. Yuugo… Îmi vine, iese.

– Atât de drăguț… Sou. Singurul și unicul meu Omega…Dă-ți drumul.

Singurul și unicul meu Omega

Era aceeași replică pe care mi-o spusese înainte prin căști. Mă cuprinse aceeași senzație de căldură crescândă ca atunci, dar de data aceasta creștea încet. Cobora și urca, exact ca un val.

Valurile de plăcere deveneau din ce în ce mai mari, se năpusteau asupra mea. Dar, nu mă simțeam speriat. La acea vreme eram singur, dar acum era diferit.

Yuugo era chiar în fața ochilor mei.

Adevăratul Yuugo… Alfa al meu.

Căldurile care creșteau explodară și o scânteie albă zbură prin fața ochilor mei. Spatele mi se arcuise atât de tare că aproape că se desprinse de pat, iar corpul îmi zvâcnea.

– Aah, aaaah!

Mi-am dat drumul strângând degetele aflate în mine. Îmi dădusem drumul de mai multe ori înainte, așa că acum curse doar o cantitate mică de lichid alb. Dar senzația orgasmului era cu mult mai intensă ca de obicei.

Zvâcniturile din corpul meu nu se opriră. Întregul meu corp tremura și se zbătea încât cearșafurile deveniseră o adevărată mizerie. Degetele mele întinse îl loveau din nou și din nou.

Dar tot nu se opri.

– Ah, aah… nu s-a oprit…

Ar fi trebuit să-mi dau drumul deja, dar mă simțeam ca și cum eram împins în continuare la limita maximă. La un moment dat, Yuugo îmi îmbrățișă corpul, dar chiar și acea senzație dispăru curând.

Sub influența căldurilor și a parfumului iubitului meu Alfa, îmi pierdui cunoștința.