Parte din Trecut
Perspectiva lui Jay-jay
— Hei! Grăbește-te! mi-a strigat Regele.
— Gata! Gata, vin! Doamne, ce… i-am răspuns și am urcat în mașina lui.
Are un impact, Regele șerpilor ăsta!
După ce au dansat și au cântat în fața mea, am fost brusc asaltată.
Hop!
Acum mergem la Restaurantul lui Eman. Vom face planul pentru festival. De ce m-a luat Keifer pe mine? Nu știu. Yuri mi-a dat mesaj, dar a venit el.
— Unde e Yuri? Când te duci să-l iei? l-am întrebat.
— Habar n-am! Ce, eu sunt responsabil să-i găsesc mereu pe rătăciți?! Răspunsul lui a fost atât de nepoliticos.
Ce urât! Până și o fată cu toane ar păli în fața lui.
— M-ai lămurit! am încheiat eu conversația.
— Tss.
Ah! Iată din nou acel “Tss” magic. E de-a dreptul exasperant.
Nu am mai scos un cuvânt pe tot parcursul drumului. Poate că impactul lui Keifer mă va enerva din nou. Când am ajuns la Resto de’ Superhero – așa se numește restaurantul lui Eman – ca de obicei, mâncau iar. M-am apropiat imediat de Ci-N și i-am luat niște cartofi prăjiți.
— Sunt ai mei… a spus el și a îndepărtat cartofii.
— Zgârcitule!
Keifer s-a apropiat de Yuri, care stătea la prima masă. M-am uitat în jur să văd dacă suntem toți. Denzel era și el aici și părea să lucreze aici, pentru că purta aceleași haine ca personalul. Încă nu am nicio veste despre discuția lui cu Grace. Tot ce știm e că lucrează pentru Baby. Sper doar ca el și Grace să se înțeleagă. Yuri s-a ridicat în față, așa că am făcut liniște să ascultăm ce avea de spus.
— Vom vorbi despre festival! În primul rând, despre cei care vor participa la concursuri! În al doilea rând, despre sarcina pe care ni s-a cerut s-o îndeplinim! a explicat Yuri, iar Eman a împins în spatele lui o tablă albă destul de mare.
A luat markerul de pe margine și a început să scrie.
— Luni… a început Yuri din nou și s-a oprit din scris. …Luni este parada, care marchează începutul festivalului! Aceasta este și ziua în care vor veni toți oaspeții de la diferite școli. Participanții vor fi, de asemenea, prezentați în cadrul programului. Ceea ce înseamnă că nu există niciun concurs.
Sub cuvântul Luni, Yuri a scris “Fără Concurs!”, dar dedesubt a scris “Sarcină!”.
Yuri s-a întors din nou spre noi.
—…în ceea ce privește sarcina! Pentru că a doua zi este concursul trupelor de dans. Chiar dacă participanții nu se alătură sarcinii, o vor recupera pe timpul nopții.
Keifer s-a ridicat brusc și s-a apropiat de Yuri.
— Spre deosebire de anii trecuți, vom împărți sarcinile în trei grupuri. Așa este mai bine, ca să se poată odihni și ceilalți, i-a făcut el semn lui Yuri.
Yuri a început să scrie pe tabla albă ora și numele sub cuvântul “Sarcină!”.
— Tura de patrulare va începe la ora 19:00 și se va termina la 7:00 dimineața. Primul grup, Calix, Rory, Eman, Kit și Felix – de la 19:00 la 23:00. Al doilea grup, Ci-N, David, Yuri, eu, Eren și Jay-jay – de la 23:00 la 3:00. Al treilea grup va fi format din restul clasei pe care nu i-am menționat. Colectarea gunoiului va începe la finalul programului, a explicat Keifer.
Prea multă informație!
Am înțeles un singur lucru din tot ce a spus. Sunt cu ei în tură! Nu vreau.
— Organizarea pentru ziua următoare este aceeași, cu excepția cazului în care participați la concursul din ziua respectivă! Nu e nevoie să veniți la tură! a adăugat Yuri înainte de a se opri din scris.
Nu înțeleg nimic. Mă doare capul! Îmi vine să plâng.
Keifer s-a așezat la loc cu brațele încrucișate. Yuri a explicat totul din nou.
— Marți… concursul trupelor de dans! Avem deja un reprezentant?! a întrebat Yuri.
Ci-N a ridicat mâna.
— Noi… Eu, Eren, Calix, David și Kit.
Yuri a notat numele pe care le-au menționat. Avem deja trupă de dans.
Am ridicat mâna.
— E în regulă dacă Ci-N participă atât la trupa de dans, cât și la Mister Chipeș?
A participat la două concursuri. Poate că mai târziu, Freya o să comenteze ceva.
— Nu este specificat în regulament. Probabil că e în regulă, a răspuns Ci-N.
Am dat din cap. Yuri a continuat să scrie. A scris Miercuri.
— Bătălia trupelor… a spus Yuri și s-a uitat la Keifer. …Ar trebui să participăm noi?
Toată lumea a tăcut pentru o clipă. Și Keifer părea că se gândește. De fapt, și eu vreau să-i văd concurând. Vreau să-i văd cântând.
— Nu avem alți reprezentanți… Doar alegeți un cântec potrivit, a răspuns Keifer.
Super!
Yuri le-a scris deja numele. Pot să le cer o melodie? Pentru că am auzit un cântec la radio în trecut. Yuri a continuat să scrie. Acum a scris Joi.
— Concurs de canto… Cei cu talente ascunse, ieșiți la lumină, a spus Yuri.
Ne-am uitat unii la alții. Pentru că nu am auzit pe nimeni dintre noi cântând. Cu excepția lui Ci-N, care se crede în concert când cântă. De aceea și vocea lui e la fel de falsă.
— Doar tu… i-a spus Keifer lui Yuri. …tu cânți, nu-i așa?
Yuri s-a uitat la mine pentru o clipă, apoi s-a întors spre Keifer. Nu l-am auzit niciodată cântând.
— D-de acord… eu voi fi, a spus Yuri și și-a scris numele.
Am ajuns la ultima zi. Vineri, când va avea loc Mister Chipeș și Miss Frumoasă.
Simt că vreau să mă retrag!
— La fel ca în discuția inițială. Ci-N pentru Mister Chipeș și Jay-jay pentru Miss Frumoasă, a explicat Yuri. …Dimineața este bătălia între fiecare nivel de an sau același an, dar secțiuni diferite. Seara este bătălia reprezentanților fiecărui nivel de an.
Asta înseamnă că luptăm de două ori. Mai întâi, lupta celor din anul patru, apoi, seara, câștigătorii din anul patru. E greu, te lupți la același nivel de an și apoi, dacă învingi, te lupți din nou.
Voi câștiga? E greu.
— V-ați pregătit vreo replică și vreun talent? ne-a întrebat Eman.
— Există așa ceva? am întrebat.
— Da, există.
Ci-N a ridicat mâna.
— Eu am deja… Vreți s-o auziți? s-a lăudat el.
Am fost de acord. Ci-N s-a ridicat și s-a pregătit.
— Sunt Ci-N Peralta, reprezentantul Secțiunii E! Cred în zicala… “Când viitorul e lung, mulți vor să-l mănânce!”
Uau! Ce profund!
Șerpii au aclamat, cu aplauze pe măsură. La naiba, chiar trebuie să-i cânte în strună?
— Atât de inspirațional! La naiba!
— Perspectiva mea asupra vieții s-a schimbat pe loc!
— Crezul tău ne face să plângem!
Mi-am plesnit singură fața. Ce spun ei e o prostie. M-am uitat urât la Ci-N.
— Ești serios? Chiar asta o să le spui tuturor?
Ci-N a zâmbit.
— Da, daa… au!
I-am tras o palmă zdravănă. Copilul ăsta chiar trebuie certat.
— Tu, Jay, trebuie să te gândești și tu la o replică, mi-a spus Yuri.
Am dat din cap, deși nu-mi venea nimic în minte. Sunt sigură că o voi întreba pe bunica; ea știe multe despre asta. Am mai vorbit mult. Trebuie să aducem și un sac de dormit. Va fi ca o tabără. Au spus că vor aduce și un laptop, ca să ne putem uita la un film. Ceva de genul, să nu putem dormi deloc. Cineva va aduce și o grămadă de ronțăieli. Altcineva va aduce și spray de insecte. Cu cât am vorbit mai mult, cu atât am ajuns acasă mai târziu, după-amiaza. Yuri mă va duce acum. Am trecut mai întâi pe la minimarket. Pentru că voiam înghețată.
— Stau aici o clipă. Aștepți? i-am spus lui Yuri, iar el a zâmbit.
Intrând, am căutat imediat înghețata, dar am văzut paste gata preparate. Acolo m-am dus prima dată.
— Jay-jay? m-a strigat cineva.
M-am uitat la bărbatul care părea să aibă vreo 40 de ani și stătea lângă mine. Era singurul care mă privea de parcă se mira și mă recunoștea.
— Tu ești… a spus el.
Cine ești? Scuze, ai greșit numărul.
— Vrei asta? Ce mărime? m-a întrebat el.
— E-e în regulă. C-cine sunteți? l-am întrebat.
— Nu mă mai recunoști? E adevărat, a spus el, iar eu am fost foarte surprinsă.
Am clătinat din cap și m-am îndepărtat puțin de el.
— N-nu-ți fie teamă. Mă cunoști, am fost soțul mamei tale, a spus el.
Soțul?
— Î-îmi pare rău… Chiar nu vă cunosc, am spus și m-am dat din nou înapoi.
— B-bine… Dar lasă-mă să-mi cer și scuze. Pentru tot ce am făcut când eram soțul mamei tale. Eram încă răutăcios, așa că, atunci când te vedeam, pe tine te uram. Crede-mă, acum că am un copil, regret totul, a explicat el, continuând să se apropie de mine.
Mă îndepărtam încet de el. Începea să-mi fie frică. Nu eram sigură dacă ceea ce spunea era adevărat.
— Dacă tot nu-ți amintești de mine, numele meu este Tony Dela Cruz, a spus el, de parcă aștepta să-l recunosc.
— Îmi pare rău… Chiar nu. Plec, am spus repede și am ieșit în fugă.
Am auzit pe cineva strigându-mi numele, dar am ignorat. Am continuat să alerg. Tot ce știam era că trebuia să scap de acel bărbat. Nu-l cunoșteam, dar nu puteam scăpa de frica de el. M-am oprit când am simțit că am obosit foarte tare. Deodată, o mașină a oprit în fața mea.
Era Yuri!
Uitasem că mă aștepta. A coborât din mașină.
— Ești bine, Jay? Ce s-a întâmplat? De ce ai fugit așa dintr-o dată? m-a întrebat el, întrebare după întrebare.
Am clătinat din cap și am încercat să stau dreaptă.
— Jay… Poți să-mi spui.
L-am privit în ochi. Simt că vreau ajutorul lui.
— A venit cineva la mine, a spus că a fost soțul mamei, dar… dar nu mi-l amintesc.
