CORSARUL-Capitolul 1

Capitolul 1

Săbiile se ciocneau cu intensitate una de cealaltă într-o cadență perfectă. Când unul dintre bărbați ataca celălalt para loviturile, ca în secunda următoare rolul să se inverseze. Amândoi își cunoșteau unul altuia atuurile și slăbiciunile, așa că tot antrenamentul se desfășura într-o armonie perfectă.
După o ultimă lovitură, unul dintre bărbați acceptă înfrângerea lăsând mâna în care ținea sabia în repaus.

– O să reușesc vreodată să te înving? întrebă unul dintre ei mergând spre măsuța cu băuturi care era așezată într-o parte a săli de antrenament.

Se așeză pe un scaun și ridică un pahar cu apă bând cu sete. Antrenamentul fusese destul de intens, broboane de transpirație udându-i chipul și pieptul descoperit de cămașa descheiată. Fiind doar ei, nu trebuiau să se sinchisescă de conduita vestimentară.

– Nu te mai plânge, frate. Aceiași întrebare mi-o pun și eu de fiecare dată când ne luptăm cu pumnalele, îl liniști așezându-se pe celălalt scaun.

Era la fel de transpirat și obosit.

Erau într-adevăr frați și se antrenau ori de câte ori le permitea timpul. Mai mult de cât frați, erau gemeni identici.

– Este totul pregătit pentru plecare?  întrebă privindu-l.

Acesta aprobă printr-o înclinare a capului.

– Am auzit că ai rupt logodna cu Florinda.

– Asta este corect. Nu știu cât am să fiu plecat, și nu are rost să o încurc. Până am să vin se poate căsători și avea copii.

– Cât l-a costat pe tata?

– Un set de turcoaze și scuze sincere din partea mea, rosti zâmbind.

– Ai ieșit ieftin. Puteau fi diamante, completă mirat.

– Cine știe, poate ai să te întorci cu vreo mireasă din această aventură, trase un fel de concluzie zâmbind.

– Nu cred că o să am același noroc ca tata, rosti privind apa ce mai rămăsese în paharul pe care îl învârtea între degete.

Referirea era făcută la mama lor, a cărei origine era din imperiul asiatic. Tatăl lor era un renumit comerciant de pietre prețioase, iar pentru achiziții, de multe ori era nevoit să călătorească în diferite colțuri ale lumii, în acest fel împlinindu-și setea de aventură, și totodată învățarea și cunoașterea pietrelor prețioase. Astfel își cunoscuse soția, care din dragoste își părăsise țara natală urmându-l. Acest lucru se întâmplase cu douăzeci și opt de ani în urmă.

– Pentru că pleci așa curând, îți pot împărtăși secretul meu și al Carolinei,  spuse referindu-se la soția lui.

– Când o să te întorci, dacă totul va fi bine o să ai încă o nepoțică sau un nepoțel, rosti mândru.

– Carol este însărcinată? întrebă cu o sclipire de fericire în privire.

– După estimarea ei, ar fi doar patru sau cinci săptămâni, așa că nu vrem să spunem nimănui deocamdată.

– Felicitări și Doamne-ajută ca totul să fie bine, iar când am să mă întorc să fiți o familie de patru persoane fericită, rosti ridicându-se de pe scaun pentru a-și îmbrățișa fratele.

Se ținură în brațe și se bătură pe spate plini de speranță și fericire.

Fratele lui era căsătorit de cinci ani și avea o fetiță de patru ani, iar el era un unchii foarte permisiv și iubăreț cu nepoata lui, fapt pentru care aceasta îl adora.

– Promit să le aduc lui Carol și lui Daisi, cele mai frumoase cadouri pe care am să le găsesc. Iar pentru micuțul care va veni, am să mă rog din tot sufletul să fie sănătos.

– Exact așa trebuie să te întorși și tu, sănătos. Să ne putem bucura împreună de familia noastră, continuă fratele lui simțindu-și privirea înnegurată.
Erau singurii copii ai familiei, iar ca frați se înțelegeau perfect, nefiind niciodată nici un fel de rivalitate între ei, chiar dacă diferența de timp la naștere era în favoarea lui William. Această despărțire începea să devină foarte grea, mai ales că avea să fie una din cele mai lungi pe care le făcuse Philip, până în acel moment.

– Ce zici de încă o repriză de antrenament? întrebă Wiliam.

– În regulă, se arătă de acord și Philip.

– Dar…de astă dată vom lupta cu pumnalele.

– Deci, vrei o revanșă, rosti fratele lui, știind că nu îl va putea învinge niciodată în lupta cu aceste arme, cum nici celălalt nu îl putea învinge în lupta cu săbiile.
Se îndreptară amândoi spre panoplia cu arme, pentru încă o rundă de antrenament intes, conștienti amândoi că acesta avea să fie ultimul, până la revenirea lui Philip din călătoria ce voia să o facă pe mare, după care avea să își ia locul alături de fratele și tatăl lor la conducerea afacerii.