Enigma lui Omega- Capitolul 56

Enigma lui Omega – Capitolul 56

Qiu Qiu țipă, Shen Tai se apropie și îl îmbrățișă pe Qiu Qiu. În aer se simțea un miros de lemn negru de abanos, iar el se simțea inconfortabil, dar Qiu Qiu părea să fie obișnuit. Exista o legătură de sânge între tată și fiu. Era doar o chestiune de timp până când Qiu Qiu îl va accepta pe deplin pe Huo Moyu. Qiu Qiu trecuse peste sentimentul de criză.

– A-Tai, Qiu Qiu chiar nu se mai teme de mine. Uită-te la el, devine din ce în ce mai curios despre mine.

Shen Tai spuse solemn:

 – Ai trișat, ai lăsat în mod deliberat feromoni pe lucrurile lui.

– Este vreo problemă? Sunt tatăl lui, Enigma.

Ochii lui Huo Moyu erau puțin cercetători.

– Așa că ai pulverizat în mod deliberat mai mult parfum cu feromoni al lui Bai Xiang Wan.

Shen Tai ridică ochii și se uită la Huo Moyu.

 – Qiu Qiu l-a folosit tot timpul, de ce spui că o fac intenționat?

– Feromonii de înlocuire sunt doar înlocuitori, până la urmă. Feromonii mei sunt cei de care are cu adevărat nevoie Qiu Qiu. Acum că Qiu Qiu mă are, de ce continui să blochezi asta?

Shen Tai lăsă capul în jos și se uită la Qiu Qiu. Desigur, acesta îl privea cu ochii mari. Da, copilul încă nu înțelegea nimic, dar instinctul lui îi spunea că era o legătură puternică între tată și fiu. Cu nenumărate legături pe care nu le putea vedea și nu le putea tăia. Nu îl putea opri pe Qiu Qiu să-și dorească să se apropie de tatăl său Enigma.

Dar acesta este copilul lui, doar al lui. Acesta era un copil pe care Huo Moyu nu-l voise. De ce acum?

De ce?

Huo Moyu se uită doar la încruntarea lui Shen Tai și știu că atmosfera era din nou încărcată. Se duse deoparte neliniștit ca un student care făcuse o greșeală.

După mult timp, Huo Moyu spuse încet:

 – A-Tai, nu-l voi lua pe Qiu Qiu. El este copilul nostru.

Shen Tai se uită calm la Huo Moyu.

– Ai uitat că motivul pentru care sunt aici este că m-ai amenințat cu drepturile de custodie ale lui Qiu Qiu.

Ochii lui Huo Moyu pâlpâiră. Era de neoprit la masa de negocieri, dar în acel moment rămase fără cuvinte.

………………………………………………………….

Jie Chen care ieșise din bucătărie salvă jena de la solidificare. Ea

 spuse:

– Huo Xiansheng, ingredientele sunt gata. Vreți să o pregătiți?

– Ah, bine.

 Huo Moyu șopti:

– Voi face mâncare complementară, sunt novice în asta.

Până când spatele lui Huo Moyu intră în bucătărie, Shen Tai nu putu scăpa de aspectul acestui bărbat în șorț. În mintea lui, Huo Moyu purta costume și pantofi din piele de cele mai multe ori. Părea să stea oricând să discute despre afaceri mari. Chiar și acasă, purta pijamale de mătase cu un luciu de lux. O comoară de aur care nu este pătată de praf. Cum să descrii purtarea șorțului personalizat care costase zeci de yuani? Pe Huo Moyu, era ca un pepene galben Shizuoka de o mie de yuani vândut la un preț ieftin într-un supermarket oarecare.

Huo Moyu era incompatibil cu toate acestea, așa că de ce se obosea să se prefacă?

După un timp, Jie Chen aduse cina pregătită la masă, iar Huo Moyu ieși și el ținând un castron pe care era desenat un urs.

– Shen Xiansheng, vino să mănânci, spuse Jie Chen.

– Întâi îl voi hrăni pe Qiu Qiu.

– Laptele este deja încălzit. Tu mănânci și eu îl hrănesc.

– Nu-i nimic, tu mănânci mai întâi, o voi face eu.

Jie Chen aduse sticla cu lapte încălzit, iar Huo Moyu se așeză lângă Shen Tai, strânse castronul în mână și se uită la Shen Tai cu așteptare. –  Uite, mâncarea complementară tocmai a fost pregătită, ghici ce e? Ghici ce se află înăuntru.

Shen Tai aruncă o privire spre castronul lui Qiu Qiu, care era umplut cu o masă de o culoare de nedescris.

Huo Moyu nu se aștepta ca Shen Tai să-i răspundă:

 – Este pastă de avocado și creveți, este destul de parfumată.

Shen Tai puse biberonul la gura lui Qiu Qiu.

– Nu poate mânca atât de mult.

— E în regulă, restul o să-l mănânc eu.

Qiu Qiu nu supse biberonul ci se uita la castronul din mâna lui Huo Moyu cu ochii săi deștepți. Tocmai începuse să mănânce alimente complementare și nu putea distinge mirosul, dar recunoscuse castronul.

Huo Moyu înțelese imediat și scoase o bucată mare cu o lingură mică.

– Prea mult, reaminti Shen Tai.

Huo Moyu vru să toarne pasta de creveți înapoi în castron, dar pasta era prea vâscoasă, o legănă de două ori fără a-și controla forța și ateriză pe pantaloni.

„…”

Shen Tai era neajutorat.

– Este prea gros?

Jie Chen folosi rapid un șervețel pentru a șterge pantalonii lui Huo Moyu.

 – E în regulă.

Huo Moyu luă din nou un pic în lingură și îi dădu cu grijă lui Qiu Qiu.

Acesta se uită la Huo Moyu cu ochii mari. Părea să ezite, dar nu putu rezista tentației de a mânca ceva delicios. Scoase cu prudență vârful limbii, linse pasta de creveți și apoi o ținu între cele două buzele. Sorbi încet în gură.

Huo Moyu arătă o expresie surprinsă.

 – Este delicios, fiule?

Shen Tai se uită și el în jos la Qiu Qiu, gura lui micuță continuă să mestece, evident că îi plăcea.

Huo Moyu îi mai dădu o lingură, iar Qiu Qiu strigă: „Da” și a începu să mănânce fericit.

– A-Tai, uite.

 Huo Moyu arăta de parcă ar fi cerut credit.

 – Lui Qiu Qiu îi place această pastă de creveți.

Shen Tai luă bavețica și șterse colțurile gurii lui Qiu Qiu, simțindu-se nespus de stânjenit.

– Nu poate mânca încă prea multă mâncare complementară, vor fi suficiente doar două linguri.

-Voi încerca alte ingrediente data viitoare.

 Huo Moyu simți un sentiment de realizare de nedescris. Era diferit de câți bani câștiga și de câte proiecte negocia. El se simți plin de satisfacție numai obținând aprobarea lui Qiu Qiu. Astfel el putea doborî apărarea lui Shen Tai pas cu pas.

Pe jumătate sătul după ce mâncase pastă de creveți, Shen Tai îi ceru lui Qiu Qiu să bea lapte.

Din când în când , Shen Tai ridica ochii și arunca o privire către Huo Moyu lângă el. Descoperi că ochii lui Huo Moyu erau atât de delicați și de blânzi când se uita la Qiu Qiu, de parcă s-ar fi uitat la o comoară fragilă.

El crezuse că știa totul despre deghizarea și realitatea lui Huo Moyu și că știa totul despre această persoană. Această latură era ceva nou. Se dovedea că, oricât de rece ar fi cu această persoană, această latură  putea avea un impact negativ asupra gândurilor viitoare.

…………………………………………………………………

Sâmbătă dimineața, Shen Tai îl duse pe Qiu Qiu la spital pentru a-și vedea bunica.

Îl hrăni și îl îmbrăcă pe Qiu Qiu, puse terciul de fasole roșie gătit într-o cutie și luă câteva lucruri de zi cu zi. Împinse căruciorul afară fără a lăsa bona să-l urmeze.

Când ajunse la spital, bunica tocmai se trezise. Deși era bine dispusă, corpul ei slăbise din ce în ce mai mult.

Bunica fu foarte fericită să-l vadă pe Qiu Qiu. Îl ținu în brațe și îl alintă cu dragoste.

Shen Qin fu , de asemenea, foarte încântat. El tot puse diverse întrebări despre Qiu Qiu și îl rugă pe Shen Tai să-l îmbrățișeze, așa că a trebuit să fie de acord. Dar Qiu Qiu era foarte sensibil și păru să fie conștient de emoțiile lui Shen Tai. Lui chiar nu-i plăcea Shen Qin și începi să plângă după ce îl îmbrățișă o vreme.

Shen Tai putu vedea că lui Shen Qin îi plăcea foarte mult Qiu Qiu, dar această plăcere nu era pentru că Qiu Qiu era copilul lui, ci pentru că Qiu Qiu era copilul lui Huo Moyu. Poate că Shen Qin vedea în Qiu Qiu bogăția pe care nu o putuse obține el însuși .

Când era aproape amiază, asistenta aduse prânzul, iar Shen Tai scoase și terciul de fasole roșie. Când fu deschisă cutia termoizolantă, era încă fierbinte.

Bunica zâmbi de îndată ce simți mirosul acesta:

 – Terci de fasole roșie, eu găteam des acest terci când erai la școală.

– Inițial am vrut să fac o supă, dar acum nu poți mânca mâncare grasă.

Shen Tai umplu un castron mic și spuse:

 – Bunico, vino și gustă.

Tocmai când asistenta plecase, cineva  bătu din nou la ușă și intră. Shen Tai se întoarse și văzu că întregul salon deveni liniștit.

Huo Moyu intrase ținând în mână un buchet de garoafe roz pal și o cutie de suplimente, cu un zâmbet calm pe față.

Shen Tai se încruntă și se uită la Huo Moyu:

– De ce ești aici?

Huo Moyu nu răspunse direct:

– Am venit să o văd pe bunica.

Shen Tai se uită la bunica și descoperi că atât ea, cât și Shen Qin  rămăseseră țepeni în pozițiile lor originale, nici nu se mai mișcau, nici nu mai vorbeau. Abia atunci își aminti cât de șocant era pentru oamenii obișnuiți să vadă dintr-o dată un Enigma la o distanță apropiată. Adevărul era că nimeni nu putea să fie prea aproape de o creatură atât de înaltă, frumoasă și binecuvântată.

Huo Moyu înmână florile bunicii:

– Bună, bunico, eu sunt Enigma lui Shen Tai, Huo Moyu, și am venit aici să te vizitez.

Shen Tai se uită la Huo Moyu.

Huo Moyu îi zâmbi lui Shen Tai.

Bunica se uită la Shen Tai cu o oarecare confuzie.

Shen Qin fu primul care se ridică și îi întinse emoționat mâna lui Huo Moyu.

– Bună ziua, Huo Xiansheng, sunt tatăl lui A-Tai.

Huo Moyu știa că Shen Tai îl ura pe acest tată Omega și, de asemenea, știa că Shen Qin folosise banii lui Huo Cheng Chen pentru a complota împotriva lor. Acest complot îl făcuse să îl înțeleagă greșit pe Shen Tai. Gândindu-se la trecut, el dădu mâna calm cu Shen Qin.

– Huo Xiansheng, vă rog să vă așezați.

Shen Qin împinse scaunul.

 – Nu mă așteptam să veniți să o vedeți  bunica. Sunteți atât de atent.

Bunica șopti și ea.

– Mulțumesc.

  Ea nu știa prea multe despre relația dintre Shen Tai și acest Enigma. Ea știa că Shen Tai nu spusese nimic pentru că îi era teamă că își va face griji, din moment ce Shen Tai renunțase la slujba lui preferată și  plecase atât de departe să nască în secret. În ceea ce privește incidentul lui Qiu, își putea imagina cât de multă supărare și durere a trebuit să înghită singur nepotul ei.

Ea știa că acest Enigma nu se purtase bine cu A-Tai al ei.

– Qiu Qiu…

 Huo Moyu întinse mâna și îi frecă rapid capul mic.

 – Ți-e dor de tati?

Shen Tai nu suportă cât de calm apăruse Huo Moyu în fața rudelor sale prezentându-se ca Enigma lui și ca tatăl lui Qiu Qiu.

– De ce ai venit aici?

Huo Moyu se prefăcu că nu aude și puse un zâmbet blând și protector și îi spuse bunicii:

– Bunico, directorul Xu este cel mai autorizat doctor în acest domeniu. Vom face tot posibilul pentru tine. Nu trebuie să-ți faci griji pentru nimic. Trebuie doar să ai grijă de tine. Recuperează, voi avea grijă de A-Tai și de Qiu Qiu.

Bunica spuse stânjenită:

– Mulțumesc.

– Huo Xiansheng.

 Shen Qin arăta o expresie recunoscătoare dar mieroasă.

 – Vreau cu adevărat să vă mulțumesc. Fără dumneavoastră, bunica nu ar putea trăi într-o secție atât de bună și să primească o îngrijire atât de bună. Cheia este că directorul Xu este foarte grijuliu știind că vă pasă de noi. Suntreți atât de amabil cu întreaga noastră familie și ne simțim ușurați că A-Tai a putut întâlni un Enigma atât de bun.”

Shen Tai îl privi rece pe Shen Qin. Cum ar reacționa Shen Qin dacă ar ști cum i-a tratat pe el și pe Qiu Qiu acest Enigma căruia îi mulțumea atât de mult? Îi era teamă că reacția va fi exact aceeași ca atunci când lui Shen Qin nu-i păsase de ceea ce suferise. El visa cai verzi pe pereți că  doar poate poate se va „cățăra pe o ramură înaltă”.

Huo Moyu zâmbi și spuse:

 – Cu drag, suntem o familie, asta ar trebui să fac.

Shen Qin fu plin de bucurie când auzi cuvântul „familie”.

– Huo Xiansheng, dacă au existat neînțelegeri în trecut, toate s-au terminat. Când tu și A-Tai veți…

Shen Tai se ridică brusc:

 –  Huo Xiansheng, te rog, să facem câțiva pași pentru a vorbi.

Huo Moyu se uită la Shen Tai cu ochi blânzi și răbdători.

 Am venit aici doar să aduc un buchet de flori și să-i urez bunicii însănătoșire grabnică. Plec acum și nu te voi mai deranja.

Shen Tai merse direct la ușă și o deschise.

Huo Moyu se înclină ușor spre bunica spuse politicos:

– Odihnește-te bine.

Cei doi ieșiră din salon. Shen Tai închise ușa și se uită la Huo Moyu.

– Ce încerci să faci?

— Am venit să o văd pe bunica.

Shen Tai era tulburat.

– De ce vrei să faci asta?

Nu-și  putea da seama de semnificația comportamentului anormal al lui Huo Moyu din această perioadă. Nu credea în sentimentele lui Huo Moyu, deoarece acest om nu avea sentimente. Îi era teamă că Huo Moyu avea alte planuri la care nu se putea gândi și îl aștepta la cotitură.

Huo Moyu se simți inconfortabil și ochii i se întunecară.

– A-Tai, indiferent ce fac, te va face nefericit? Am doar intenții bune. Am venit doar să o vizitez pe bunica, vreau doar… cred că familia ta mă poate accepta.

Shen Tai clătină din cap.

 – O am doar pe bunica ca membru al familiei. E bătrână și nu suportă entuziasmul. Nu o mai deranja, darămite să profiți de ea.

Huo Moyu trase adânc aer în piept.

 – La ce să o folosesc, să o folosesc pentru a-ți face plăcere? Da, vreau să fiu bun cu familia ta și cu tine. Vreau să-ți rezolv necazurile cât mai mult posibil și să te fac mai fericit. Nu este greșit să fii puțin obosit, nu?

Shen Tai se uită la ochii lui Huo Moyu, încercând să afle adevărul și gândurile reale din ei, dar acei ochi erau foarte clari și emoțiile erau foarte reale din nou. Se întoarse în salon și închise ușa.

Privind ușa închisă, chipul lui Huo Moyu deveni palid puțin câte puțin. Era un sentiment atât de amar și de nedorit să țină inima în mână pentru a-și arăta bunătatea, dar să fie întrebat despre motivele lui.

………………………………………………………………………

Vestea cea mare de luni veni de la Grupul Chuanghai. Se spune că lanțul de capital al lui Chuanghai era rupt, multe datorii erau în stare de nerambursare, iar prețul acțiunilor scăzuse ca răspuns.

După ce Chuanghai fusese achiziționat de către Xingzhou, împiedicase căderea cu forța pentru o perioadă de timp. Cu toate acestea, datoria mare și lipsa de îmbunătățire a situației afacerilor nu putură să se recupereze și se confrunta oricând cu riscul de a intra în faliment.

Logodna lui Moyu ridicase valoarea acțiunilor. Aceasta fusese prima bătălie pe care Huo Moyu o dusese după ce preluase comanda lui Xingzhou. El stabilizase lupta partidului în interior și extinsese capitalul pe plan extern.

În mod normal, grupului de cercetători științifici din institutul de cercetare nu prea le pasă de aspectele de capital ale companiei astăzi, mulți oameni discutau despre ascensiunea și căderea lui Chuanghai și cum elaborase Mo Yu resursele și cum condusese pe  Xingzhou în amonte într-un mediu industrial atât de prost.

Imaginea lui Huo Moyu în mintea angajaților putea fi numită „nobilă”, iar el era o persoană perfectă, care părea să nu aibă defecte. Contractase până și o căsătorie cu o familie bogată din dragoste. Aceste zvonuri se potriveau cu adevărat cu diferitele elemente ale unui basm de vis. Până când acesta anunțase ruperea logodnei. Fusese un șoc pentru toată lumea.

 Shen Tai simțise  că unii oameni discutau în mod deliberat despre înțelepciunea lui Huo Moyu în jurul lui, ceea ce era măgulitor. Se prefăcea că nu înțelege și nu participa la discuții. La urma urmei, doar el știa ce metode folosea Huo Moyu pentru a atinge acele obiective și se întâmplase chiar să fie una dintre prăzi. La urma urmei, el se apropiase de Moyu ca un fluture de lumina unui bec și își arsese aripile.