– Ce este? a răspuns Ith sec la apel.
[- Doar nu stai în fața mea și îndrăznești să-mi vorbești cu o voce ca asta, Ith?] s-a auzit vocea lui Day.
– Fie că ești în fața mea, fie că ești în spatele meu, îți voi vorbi așa. De ce ai sunat? Nu l-ai sunat pe fratele tău adineauri? a întrebat el.
[- De unde ai știut că l-am sunat pe fratele meu?] a întrebat Day.
– Păi, mănânc cu grupul fratelui tău, a spus el.
[- Aşteaptă! Dacă mănânci cu fratele meu, asta înseamnă că și Gear, prietenul tău, este acolo!] a spus Day cu voce tare.
– De ce țipi? Ei bine… ei bine… Atunci… mai am ceva de spus, a spus Ith.
[- Ce anume?] a întrebat brusc Day.
– Fratele tău și Ai’Gear… Se spune că s-au împăcat, a spus Ith, pregătindu-se să își îndepărteze telefonul de ureche, pentru că se gândea că Day se va supăra cu siguranță, dar, în mod neașteptat, nu s-a auzit nici măcar un mormăit slab din partea lui Day.
– Hei, Day! Hei… Eşti foarte şocat? a mormăit Ith.
[- Tu ești cel care va muri… Nu am de gând să vin să te iau astăzi. Întoarce-te la apartamentul meu.] a spus Day cu o voce calmă.
– Dacă nu vii să mă iei, nu pot să mă duc acasă? a întrebat imediat.
[- Când te întorci la apartamentul meu, fă o baie și îmbracă-te. Când termin cu afacerile, voi veni și eu.]
Day nu a răspuns. Dar dacă o spune așa, Ith știe că Day cu siguranță nu-l va lăsa să plece acasă.
– Atunci cum să intru în camera ta, fără chei sau card? a spus Ith, supărat.
[- Mergi la biroul de la condominiu, îi voi ruga să îți dea un card. Îi voi anunța în avans.] a spus Day din nou.
– Da, a răspuns el inevitabil.
Day este cel care se încăpățânează să taie conversaţia.
Ce este? Dacă vrei să scurtezi convorbirea, nu-mi spune mie mai întâi! De ce viața mea trebuie să fie încurcată cu cineva ca el? a mormăit el înainte de a se așeza din nou la masă cu prietenii săi.
După ce a mâncat o masă completă, Ith a mers cu Four, dar Four l-a tras să-l urmeze împreună pe Gus. Four și Gus s-au ciocnit ușor, înainte ca Gus să fie și el târât de prietenii săi.
– De ce îți place să mă provoci atât de des, Four? a întrebat el curios.
– Nu e nimic, sunt doar obsedat de el, sunt un diavol. Nu mi-e frică de nimeni, a spus Four.
– Dar cred că îţi baţi joc prea mult de el. Ce crezi în secret despre Ai’Gear? s-a prefăcut că întreabă.
– Nu trebuie să ajungi să știi! Dar tu? Cine naiba e bolnavul ăsta nenorocit care se bate cu nevastă-sa? La naiba, gâtul tău e plin de semne! a schimbat Four subiectul. Auzind ce a spus Four, Ith și-a mișcat imediat gâtul.
– Oh, nu trebuie să știi.
– Tot nu vrei să ne spui povestea ta, a spus prietenul ce a revenit.
– Deci, te duci la toaletă? N-ai fost?, a întrebat din nou pentru a schimba subiectul.
– Nu! Mai bine ne întoarcem la grupul nostru, a spus Four înainte de a se întoarce la grupul său, cu Ith în urma lor.
După terminarea propriei ore, Ith a fugit în grabă de grupul său de prieteni, deoarece se temea că aceștia vor afla că acesta nu avea pe nimeni acasă care să vină să-l ia, așa cum le spusese prietenilor săi. La început, Day a spus că va veni să-l ia, dar i-a spus lui Ith să se întoarcă singur la apartament, iar lui Ith nu-i place să ia taxiul și nu știe ce linii de autobuz trec prin fața apartamentului lui Day.
Ith a trebuit să aleagă un autobuz în loc de taxi. Ith decide să meargă să întrebe o tânără studentă care stătea în stația de autobuz.
– P’… Pot să te întreb ceva? Ce autobuz trece prin XX? a întrebat el.
– Oh… Linia XX… Puteți lua metroul, a spus femeia.
Ith şi-a amintit că mai exista o altă opțiune de metrou subteran, dar uitându-se la stație, dacă ar fi fost normal, ar fi mers pe jos, dar acum Ith simțea dureri mari în partea inferioară, nu putea merge.
– Oppa, autobuzul tău o să plece, i-a spus femeia lui Ith.
– Mulțumesc, a răspuns Ith înainte de a împinge grăbit mulțimea spre autobuz, fără prea mult avânt. Ith s-a simțit imediat amețit. Atât de mulți oameni înghesuiți împreună cu mirosuri corporale… În plus, Ith trebuie să stea în picioare și nu poate sta jos. De îndată ce a ajuns la semnul unde va coborî, Ith s-a grăbit să se așeze și să ia o pauză de respiro pe un scaun din stația de autobuz imediat.
De ce trebuie să sufăr așa? s-a plâns el înainte de a se uita la apartamentul în care trebuia să se întoarcă. Ith a respirat adânc pentru a-și aduna propria energie, apoi s-a dus să ia cardul de acces de la birou. Ith a fugit imediat în camera lui Day.
– Ups! Uf… Uf…
Când s-a deschis ușa, Ith a fugit la baie când și-a dat seama că nu mai poate rezista grețurilor. Ith era foarte amețit. Nu că era slab, dar pur și simplu nu era obișnuit cu lucrurile noi cu care trebuia să se confrunte. Când voma a dispărut, Ith a ieșit din baie uitându-se la ceas.
Probabil că nu este aici. Mă duc să mă întind puțin, şi-a spus în sinea lui când și-a dat seama că trupul său vrea să se odihnească. Ith s-a culcat într-un pat larg înainte de a adormi epuizat.
– Au!! a țipat Ith șocat și s-a rănit la braț când a fost apucat în timp ce dormea, a fost șocat să vadă cine îl trăgea.
Ah… Ai’Day! a strigat Ith, șocat, către figura înaltă.
– Spune-mi ce s-a întâmplat, Ith. Ţi-am spus să te întorci să faci un duș și să te pregătești! Atunci de ce nu ai făcut-o? a strigat Day.
– M-am întors obosit. Am vrut să mă întind o vreme, a spus el, argumentând.
– De ce eşti obosit? Tocmai ai fost la ore și te plângi că ești obosit? a întrebat Day cu voce scăzută.
– Să studiezi nu este obositor! Dar sunt obosit pentru că nu am mașină. Știi că a trebuit să îmbrățișez o mulțime de oameni în autobuz? Era cald și miroseau urât, a spus Ith.
– Și de ce nu ai luat un taxi? a întrebat din nou Day, puțin confuz.
– Nu-mi place să iau taxiul singur, a spus în cele din urmă Ith. Day a zâmbit răutăcios înainte de a-i da un ghiont în cap.
– Nenorocitule! a spus Day, ieșind din cameră înainte de a lua o pungă cu haine care fusese pusă pe podea și pe care Ith nu o observase, aruncând-o imediat spre el. Ith a reușit să o ridice înainte ca aceasta să îl lovească în față.
– Nu pari suspicios. Ăsta e sacul tău de haine. L-am adus pentru tine, a spus Day. Ith și-a deschis în grabă geanta înainte de a rămâne uimit pentru că înăuntru se aflau hainele lui.
– Cum ai făcut rost de asta? a întrebat curios.
– M-am dus să le caut la tine acasă înainte să vin aici, a spus Day, dar Ith tot nu înțelegea. Nu trebuie să fii confuz. Am intrat și le-am spus celor din casa ta că ai activități universitare în așteptare și că trebuie să rămâi peste noapte. Și acum nu ai timp să-ți iei hainele, așa că mă lași pe mine să le iau. Așadar, cei de la tine de acasă mi-au permis să mă duc să iau hainele din camera ta, a spus Day.
Ith se uita la Day și se gândea în sinea lui că Day s-a dus şi a făcut o grimasă urâtă în casa oamenilor lui până când ar fi fost atât de speriaţi, încât a trebuit să-l lase pe Day să intre.
– Du-te și fă un duș și schimbă-ți hainele. Trebuie să mergi cu mine, a spus Day liniştit. Ith s-a uitat bine la Day și a știut că acesta făcuse deja duș și își schimbase hainele.
– Trebuie să vin cu tine? a întrebat el, cu un zâmbet slab pe buze.
– Du-te, pentru că am să-ți arăt înfrângerea prietenului tău, a spus Day, uitându-se repede la fața lui Ith.
– La cine te referi, la ticăloșii ăia? a întrebat imediat Ith.
– Ești deștept. Îți dau 20 de minute. Dacă ești mai lent, te scot afară chiar dacă nu ai terminat, a spus Day liniştit, determinându-l pe Ith să se mute imediat pe pat.
Cuvintele folosite de Day nu erau doar amenințătoare. Dacă Ith ar fi purtat un prosop, Day tot l-ar fi tras în jos. Dar dacă era la duș? Ith nu voia să se gândească la cât de ruşinos ar fi fost. Lui Ith i-a luat mai puțin de 20 de minute să facă duș și să se îmbrace, chiar dacă se simțea rău.
– Haide, a spus Day liniştit.
Ith l-a privit furios pe Day din spate. A vrut să găsească ceva cu care să-i spargă capul lui Day pentru a-i da de înțeles că va supraviețui, până când Day l-a scos pe Ith din apartament. Era deja întuneric. Day l-a condus pe Ith într-un loc în care acum se adună o mulțime de oameni.
– Cunoști și tu locul ăsta, Day? a întrebat Ith, surprins, pentru că acolo unde l-a adus Day, este un hipodrom. Unde echipa lui Ith vine să facă bani în plus, iar femeile sunt întotdeauna acolo.
– Și ce crezi că oamenii ca mine nu știu? a întrebat Day, înainte de a parca într-un colț întunecat, cu vedere clară la evenimentele de pe scaunele publicului și la hipodrom.
– Ar fi bine să lucrezi ca detectiv, a spus Ith.
– Eşti atât de guraliv, că în curând o să-ți scot dinții!
Day a ridicat mâna, ceea ce l-a făcut pe Ith să se ferească imediat, dar Day oricum nu i-a dat o palmă. Day a pus paharul jos pentru a fuma.
– Deci de ce m-ai adus aici? a mormăit Ith înainte ca Day să zâmbească ușor, când a văzut o mașină cunoscută intrând în parcare.
– Uită-te la asta!
Day a arătat înainte. Ith s-a uitat afară și a fost surprins, când și-a văzut propriul grup de prieteni și, cel mai important, i-a văzut pe Gear, Four, Gus și pe fratele mai mic al lui Day.
– Vine și fratele tău cu Gear? a întrebat imediat.
– Desigur, pentru că Gear trebuie să fie nebun după fratele meu, spune Day cu severitate. Ith nu poate decât să stea și să-și privească prietenul de la distanță, știind că în acest moment grupul se ciocnește unul de altul. Ith nu știe despre ce să vorbească. Day încă fuma confortabil și, după un timp, a intrat un alt grup de mașini.
– E mașina tipului nou, nu-i așa? a mormăit Ith. Day a zâmbit ușor, întinzând mâna în jurul gâtului lui Ith pentru a-l înclina spre el, arătând spre silueta înaltă care cobora din mașină.
– Ai spus „tip nou”! Ştiai că pe nenorocitul ăla îl cheamă Neil? A fost campion al campionatului englez de mulți ani, a spus Day în batjocură. Ith s-a întors imediat să se uite la Day.
– Să nu-mi spui că Neil e prietenul tău, a spus brusc Ith, Day fumând o țigară înainte de a-i scuipa fumul în față lui Ith.
– Doar un pic… Nenorocit… Doar un… poți să-l scuipi!
Ith a tușit și a înjurat.
– Ai dreptate. Neil este prietenul meu și l-am lăsat să se infiltreze în lumea curselor auto de ceva vreme, a declarat Day.
Ith s-a întors să se uite la Day cu uimire. Știe că este foarte greu să te joci cu oameni ca Day. Ith s-a uitat îngrijorat la grupul său de prieteni care se ciocneau de Neil. Dar nu putea să ajute cu nimic, pentru că Ith nu poate supraviețui nici măcar cu Day. Ith a stat liniștit să aștepte și să vadă.
A sunat telefonul lui Day primind un mesaj. Day l-a ridicat și s-a uitat la el înainte de a rescrie mesajul. Ith a încercat să strângă din ochi, dar nu a putut să vadă nimic, după care a început cursa.
– Nu vei vedea decât înfrângerea prietenului tău, a spus simplu Day înainte de începerea meciului. Ith stă și își încurajează prietenul în sinea lui. Nu îndrăznește să ridice vocea, de teamă că Day va fi nemulțumit și că Ith va fi iar certat. După un timp, competiția începe să se încingă, când Neil încearcă să lovească mașina lui Gear.
– Day!! Prietenul, tău de ce a făcut asta? s-a întors să se uite la Day.
Chiar atunci a sunat telefonul lui Day.
– Ce s-a întâmplat Night? a răspuns vocea lui Day.
Ochii lui erau, de asemenea, ațintiți asupra cursei. Day începea să se simtă puțin incomod. Neil nu a respectat planul de a câștiga curat. Când a auzit numele lui Nigth, Ith s-a întors imediat să se uite la Gear.
[- Day, acest lucru nu era în planul convenit. De ce a făcut P’Neil asta?] s-a auzit clar vocea lui Night.
– Nici eu nu știu, dar nu-i așa că e bine? E bine să îl lași să sângereze puțin, i-a răspuns Day, aruncându-i o privire serioasă.
– Ăsta e prietenul meu!! a strigat imediat Ith înainte de a fi atins de mâna puternică a lui Day și de a-i acoperi gura, precum și împingând energic capul lui Ith împotriva geamului din partea în care stătea acesta.
– Oh!
Ith a dat din cap, căci îl durea capul.
[- A cui e vocea celui de-acolo, Day?] a întrebat Night.
– Nu contează! Am dat drumul la radio în maşină. Sunt în mașină, a răspuns Day, întorcându-se să se uite la Ith.
[- Hei, Day! Night nu vrea asta!] a spus Night iar.
– De ce simți simpatie pentru el? i-a spus Day cu severitate fratelui său mai mic, înainte ca zgomotul frânelor să răsune pe teren. Ith s-a întors repede să se uite.
Imediat a urmat o agitație. Night a întrerupt apelul lui Day și a fugit să vadă cum mașina lui Neil se izbește de marginea câmpului.
– Gear!! a ţipat Ith şocat.
S-a prefăcut că vrea să deschidă ușa, dar Day l-a apucat de păr din spate. A făcut ca fața lui Ith să se uite înapoi pentru a se așeza în același loc.
– Oh!! Mă doare, idiotule! a strigat el.
– Unde te duci? a strigat Day, bătând în mașină.
– Mă duc să-mi văd prietenul, a spus Ith, încercând să-i smulgă mâna lui Day din păr.
– Nu fii încăpățânat! Stai aici şi așteaptă. Mă voi ocupa eu de asta, a spus Day.
L-a determinat pe Ith să nu se mai zbată.
– Lasă-mă, mă doare, a spus Ith iar Day a fost de acord să-l lase în pace.
– Mă dau jos să văd. Stai în mașină sau nu te mai poți întoarce. Te poți pregăti să plutești în Golful Thailandei, a amenințat Day, determinându-l pe Ith să stea nemișcat, chiar dacă era îngrijorat pentru prietenul său.
Day a deschis portiera mașinii cu o expresie încruntată, înainte de a se îndrepta spre grupul lui Gear, care se ceartă cu Neil în legătură cu toate împingerile către Gear.
La naiba!! Crezi că ești tare, idiotule, Day, față de câine, idiotul, idiotul, idiotul, nenorocitul… ai putea să mă tratezi ca și cum aș fi uman? Ith a putut să țipe cu voce tare în mașină pentru că era singur, însă nu a îndrăznit să-l înjure pe Day în față pentru că ar putea fi lovit.
După ce l-a certat (singur) spre satisfacția lui, Ith a stat nerăbdător și l-a așteptat pe Day în mașină. Ith l-a văzut pe Day intrând și vorbind cu grupul. Apoi Gear i-a adus pe Night și Four, iar Gus a plecat. Înainte ca Day să se întoarcă să vorbească alături de cineva pe nume Neil.
– Oh… oh! Cine ți-a spus să stai într-un colț pe aici? se auzi o voce șireată lângă mașină, pentru că Ith a coborât geamul mașinii în timp ce Day fuma. Ith se întoarse să se uite la el cu dezaprobare.
– Ochii tăi sunt fioroși. Cu cine ai venit, chipeşule? a vorbit cealaltă persoană cu Ith.
– Sunt chipeş pe naiba! Hai să mergem! s-a întors Ith să strige cu o voce rigidă.
– Oh… Te-am întrebat frumos, a strigat supărată cealaltă persoană.
– Atunci ce ai de gând să faci cu mine?! E stilul meu să fac haos! La naiba!
Ith s-a întors să deschidă portiera și a ieșit, dar uită că încă îl mai doare în canalul inferior. Țipetele lui Ith îl fac pe Day, care vorbea cu Neil, să se întoarcă imediat să se uite.
– Ce naiba?! Nu poți să stai nemișcat?
Day a înjurat furios înainte de a arunca mucul de țigară pe jos și de a merge direct la mașină.
– Ce fel de puşti eşti tu?! Îndrăzneşti să te pui cu mine? a strigat bărbatul cel mare către Ith, trăgându-l cu putere de gulerul cămășii.
– Eşti tatăl meu şi de aceea trebuie să-ţi spun? Crezi că, pentru că ești mai mare, mi-e frică de tine? îl certa încă fără teamă, din cauza frustrării care persistă de la o zi întreagă.
– Nenorocitule! Eşti atât de bun de gură!
Bărbatul mare și-a deschis pumnul pentru a-l lovi pe Ith.
Brațul bărbatului era suspendat în aer, era apucat de cineva. Ith s-a uitat imediat în spatele celeilalte părți.
– Îndrăznești să te atingi de oamenii mei? a strigat o voce rece, determinându-l pe bărbat să se întoarcă să privească înapoi.
– Cine ești tu și ce faci?
– Înainte de a întreba pe altcineva, vrei să te prezinți mai întâi? a întrebat el pe un ton calm, înainte ca uriașul să-i dea drumul gulerului lui Ith și să se întoarcă spre Day.
– Ar trebui să vrei să te bat iar cu picioarele, i-a spus același bărbat lui Day cu o voce gravă.
Day stătea nemișcat. În ceea ce-l privește pe Ith, acesta a dat puțin înapoi pentru că a văzut în el privirea malefică a lui Day. Ith a simțit, de asemenea, că va fi ghinionist.
– Ce se întâmplă, Day? se apropie Neil de Day.
– P’Neil… Îl cunoști pe acesta? a întrebat, puțin surprins, bărbatul care avea o relație cu Ith.
– E prietenul meu. De ce îl deranjezi? a întrebat Neil cu severitate. Day s-a întors să se uite la Neil.
– Este prietenul tău? l-a întrebat Day pe Neil.
– Ei bine, hai să ne uităm mai întâi la mașină pentru mine. L-am recomandat fraților mei mai mici, a spus Neil, pentru că are un garaj în Thailanda.
– Nu-mi place fața lui, a spus Day, în timp ce cealaltă parte transpira acum. La început a fost complet diferit, pentru că știe cât de rău este Neil. Iar Day este, de asemenea, prietenul lui Neil. Dacă există într-adevăr o problemă, nu este nevoie să ştim pe cine va ajuta Neil.
– Dă-te din calea mea, nenorocitule, înainte de a te călca în picioare! Tigrii îi enervează pe prietenii mei, iar eu devin și mai frustrat, l-a certat Neil, care era într-o dispoziție proastă din cauza unei curse recente împotriva lui Gear.
– Da, domnule, îmi pare rău, a spus tânărul, înainte de a se întoarce să plece.
– Așteaptă! a strigat Day, determinându-l pe om să se oprească din mers și să se întoarcă din nou spre Day.
– Da, P’!
– Chiar acum, ai rupt gulerul cămășii bărbatului meu. Trebuie să te revanșezi, a spus Day.
– Oh… Day, cămaşa mea nu e importantă! a început Ith să simpatizeze cu cealaltă persoană.
Day se întoarse să se uite în continuare la Ith înainte de a se uita din nou la bărbatul numit Dare.
– Cu ce ești îmbrăcat, P’? a întrebat Dare cu un zâmbet ușor pe buze.
– Ahh! E fierbinte! a strigat Dare, când Day a luat țigara pe care o fuma și a strivit-o pe cămașa lui, determinând ca flacăra țigării să ardă cămașa cu pielea interioară până când focul se stinge.
– Eşti prea încăpăţânat să ai o aventură cu Day, a spus Neil.
Ith se întoarse pe neașteptate, în timp ce Day se întoarse și îl plesni peste față. Ith s-a întors să se uite la Day și a întins mâna pentru a-şi mângâia obrazul.
– De ce m-ai lovit? a întrebat el.
– Și cine e destul de încăpățânat să găsească ceva de îmbrăcat? Nu poți să stai nemișcat? a spus Day cu voce tare.
– Nu caut ceva de purtat!! Sunt doar eu! Nenorocitul ăsta își bătea joc de mine… Unde am greșit, ce am făcut greșit? De aceea trebuie să mă pălmuiești și pe mine?! a strigat Ith cu voce tare și cu resentimente.
– Urcă-te în mașină! a spus Day din nou. Ith a deschis ușa mașinii supărat.
Ith a trântit portiera atât de tare încât mașina s-a zguduit, pe lângă faptul că stătea în fața lui, vrând să plângă pentru ce a făcut Day. Dar el nu poate plânge, e încăpățânat.
– Cine este? a întrebat Neil.
– Nu trebuie să știi! Mă voi întoarce și nu voi lăsa să se mai întâmple asta, Neil. Fă doar ce ți se spune! Nu fi obsedat de a face alte lucruri decât cele pe care ţi s-a ordonat să le faci. Altfel, nu te voi mai lăsa să te amesteci în problemele lui Night, a spus Day, înainte de a se așeza pe scaunul șoferului și de a pleca imediat. În timpul drumului, Ith a stat tot timpul uitându-se pe geam.
– Nu te purta ca o femeie, nenorocitule! a spus Day încet.
– Atunci ce naiba faci? De ce trebuie să mă plesnești?!
Ith s-a întors să țipe din nou la Day.
– Vreau să-ți amintești! Să nu mai nesocotești niciodată ordinele mele. Dacă îți spun ce să faci, nu contează dacă ceea ce faci este bine sau rău! Dacă faci ceva dincolo de ordinele mele, te voi bate, a amenințat din nou Day. Ith i-a aruncat o privire furioasă lui Day înainte de a se întoarce în cealaltă direcție.
– Sunt o persoană. Nu un robot care să se supună fiecărei comenzi!
