Reîntâlnire accidentală cu fostul iubit – Capitolul 10

Reîntâlnire accidentală cu fostul iubit / Accidentally Meet My Ex

Capitolul 10

Li Xuan îl impinse pe Su Xingchuan și fugi panicat.

Buzele încă îi furnicau ușor. Se sprijini de peretele liftului, întregul său corp tremurând necontrolat.

Cu șapte ani în urmă, când se confrunta cu heterosexualul Su Xingchuan, îl putea săruta fără ezitare, dar acum, tot ce voia să facă era să fugă.

Șapte ani schimbaseră într-adevăr atât de multe lucruri.

Xu Zhengdong ajunsese deja la vechea lui casă când primise apelul de la Li Xuan, cerându-i să se întoarcă.

Douăzeci de minute mai târziu, Xu Zhengdong îl găsi pe Li Xuan cu ochii în lacrimi la intrarea în reședința Xincheng. Coborî repede din mașină, se aplecă spre el și îl întrebă:

– Xuan, ce s-a întâmplat?

Auzise clar sunetul sărutului în telefon.

Fusese un sărut pasional. Xu Zhengdong recunoscuse sunetul – avea suficientă experiență ca să știe. Înțelegând ce se întâmplă, închise telefonul cu tact.

Pe drum, nu se putu însă abține să nu se gândească:

Cine este porcul care a pus din nou mâna pe mica mea varză?

Dar se pare că oglinda spartă nu fusese reparată, iar acum Li Xuan plângea în hohote. Xu Zhengdong îl ajută să se ridice, întrebând:

– Cine te-a hărțuit?

Li Xuan scutură din cap. Nu-i venea să creadă ce făcuse – se sărutase cu Su Xingchuan, știind foarte bine că Su Xingchuan avea un partener.

Dacă ar fi făcut așa ceva acum șapte ani, nu i-ar fi păsat prea mult, dar nu mai era aceeași persoană de atunci. Înțelegea cât de mult grosolănia, imaturitatea și încăpățânarea sa îi puteau deranja pe ceilalți, așa că jurase să nu mai facă nimic care să-i afecteze pe ceilalți.

Dar acum făcu cel mai imoral lucru. Deși Su Xingchuan inițiase sărutul, el îi răspunsese, implicându-se activ în acel sărut.

Se sărutaseră de nenumărate ori înainte, de aceea Su Xingchuan trebuia să își fi dat seama cu siguranță că sărutul lui fusese reciproc. Se simți rușinat de el însuși.

Ghemuit pe scaun fără să spună un cuvânt, Xu Zhengdong îl mângâie ușor pe cap. În timp ce continua, Li Xuan îl întrebă brusc:

– Unchiule, oamenii se nasc gay? Sau este posibil ca cineva pur și simplu să se îndrăgostească de o persoană, indiferent de sex?

Xu Zhengdong nu se confruntase niciodată cu o astfel de situație, dar încercase să îl consoleze:

– Este posibil, cred.

Nici măcar unchiul său experimentat nu avea un răspuns sigur.

Aparent, ideea că Su Xingchuan fusese „transformat” gay de către el era falsă. Chiar și fără Li Xuan, Su Xingchuan ar fi întâlnit pe altcineva, poate un Wang Xuan sau un Chen Xuan, și în cele din urmă și-ar fi dat seama de orientarea sa, îndrăgostindu-se de un băiat.

Li Xuan nu era deloc special pentru Su Xingchuan.

– Sunt un egoist, spuse Li Xuan, coborându-și capul.

– Cum așa?

Li Xuan își șterse lacrimile și se uită la mulțimea care trecea prin fața geamului mașinii.

– Eu am fost cel care s-a despărțit de el, dar încă mai sper să nu se îndrăgostească de altcineva. Sunt cea mai egoistă persoană. Nu e de mirare că a spus ce a făcut.

– S-a îndrăgostit de altcineva?

Li Xuan dădu din cap.

Su Xingchuan avea pe cineva care îi plăcea. Acea persoană chiar stătuse la el acasă și avea propria pereche de papuci.

În urmă cu șapte ani, când Su Xingchuan îl ducea la hoteluri, spunea adesea că într-o zi își va cumpăra o casă mare. Pe atunci, Li Xuan se cuibărea în brațele lui Su Xingchuan, jucându-se cu degetele sale. Se uita în sus și spunea naiv:

– Am deja o casă. Mama a investit într-o proprietate pentru mine în Jiangwan nr. 1.

Auzind asta, expresia lui Su Xingchuan se întuneca și îl trăgea pe Li Xuan mai aproape, spunându-i:

– Știu că nu-ți pot oferi la fel de mult ca părinții tăi, dar voi face tot posibilul.

– Nu am nevoie să-mi dai nimic. Eu pot să-ți dau lucruri!

Li Xuan, în vârstă de douăzeci de ani, știa doar cum să se bucure de dragoste și nu putea înțelege nesiguranța adânc înrădăcinată în inima lui Su Xingchuan.

Îl îmbrățișa strâns pe Su Xingchuan, spunându-i cât de mult îl plăcea. Su Xingchuan îl mângâia doar pe spate și îi spunea încet:

– Când voi cumpăra o casă, o voi decora așa cum îți place ție și voi pune numele tău pe act.

Li Xuan avea deja atât de multă dragoste, dar Su Xingchuan încă voia să îi ofere mai mult. Pentru Su Xingchuan, Li Xuan era ca un pom de Crăciun frumos, iar el voia să îl decoreze cu cât mai multe cadouri.

Li Xuan nu înțelegea de ce Su Xingchuan era atât de obsedat de cumpărarea unei case, dar era totuși fericit. Pentru el, cel mai fericit lucru era să se îmbrățișeze cu Su Xingchuan într-o cameră caldă în timpul iernii reci, imaginându-și viitoarea lor viață împreună.

Uneori, Li Xuan chiar făcea promisiuni:

– Nu-ți face griji. Voi munci și eu din greu. Voi cumpăra mobila, ca să nu trebuiască să faci totul de unul singur.

Su Xingchuan îl tachina:

– Micule doctor Li, să faci opt operații pe zi ca să mă întreții, ce zici de asta?

Li Xuan dădea din cap cu seriozitate:

– Sigur.

Mai târziu, Su Xingchuan își cumpără o casă, iar Li Xuan deveni doctor. Totul se desfășurase conform planului. Însă nimic nu se mai putea întoarce la cum era.

Gândindu-se la asta, ochii lui Li Xuan lăcrimară din nou. Xu Zhengdong părea nedumerit:

– Dacă îl plăceai atât de mult, de ce v-ați despărțit?

Li Xuan scutură din cap și murmură:

– Nu am vrut. Nu am vrut să mă despart de el.

Xu Zhengdong insistă mai mult, dar Li Xuan rămase tăcut. Văzând că Li Xuan nu voia să spună mai multe, Xu îl întrebă cu precauție:

– Xuan, ce-ar fi să te prezint cuiva?

– Nu.

– Tipul ăsta e destul de bun – cam de vârsta ta, arătos, cu o personalitate plăcută. Lucrează în investiții bancare. Vrei să te întâlnești cu el? Pot aranja…

– Nu!

Li Xuan își înțelesese în sfârșit sentimentele.

– Nu vreau pe nimeni altcineva, oricât de grozav ar fi.

Îl voia doar pe Su Xingchuan de douăzeci de ani. Sau pe Su Xingchuan de douăzeci și șapte de ani, a cărui inimă încă îi aparținea.

_______

În jurul miezului nopții, Xie Liang primi un apel de la Su Xingchuan. Vocea lui Su Xingchuan era răgușită:

– Cred că am febră. Nu mai pot rezista. Ai putea să mă duci la spital?

De obicei, Su Xingchuan era cel care îi oferea ajutor, mereu alături de Xie Liang ori de câte ori avea nevoie de ceva, chiar și în miez de noapte.

În cei șase sau șapte ani de când se cunoșteau, aceasta era prima dată când Xie Liang primea un apel de ajutor de la Su. Chiar dacă era amețit de somn, își aruncă rapid pătura și se ridică din pat.

– Nicio problemă, ține-te tare. Vin imediat.

Când Xie Liang ajunse la reședința Xincheng, Su Xingchuan era deja la parter, purtând o mască și părând palid. Xie Lang îl ajută în grabă să urce în mașină.

– Ce s-a întâmplat?

Su Xingchuan scutură din cap.

– Este din cauza fostului tău iubit? Am observat că ai fost foarte instabil emoțional de când voi doi v-ați reunit.

Su Xingchuan nu negă, răspunzând doar cu un „Mm” slab. Cine altcineva putea să-l facă să se simtă atât de conflictual, în afară de Li Xuan?

La 3:00 dimineața, Xie Lang îl duse pe Su Xingchuan la spital. Avea febră mare -39°C. Cauza fusese expunerea la frig.

După ce Li Xuan plecă, Su Xingchuan stătu mai bine de o oră în fața ușii sale deschise. Cumulat cu recentele nopți nedormite din cauza durerilor post-operatorii și cu starea sa slăbită, sistemul său imunitar cedase.

Xie Lang își aminti brusc:

– Doctore, el tocmai a fost operat de calculi renali acum câteva zile. Ar putea fi rana infectată? Ar putea asta provoca febră, nu-i așa?

Doctorul verifică rana lui Su Xingchuan.

– Nu există nicio infecție.

Xie Lang se simți ușurat. Su Xingchuan deschise ochii amețit:

– Mulțumesc. Poți să pleci. Mă voi odihni aici și voi primi niște fluide intravenoase.

– De ce ești mereu atât de politicos? Nu-ți face griji pentru asta.

Xie Lang trase un scaun lângă patul lui Su Xingchuan și se așeză, oftând:

– Șeful Yan a fost într-o dispoziție proastă în ultima vreme. Probabil pentru că nu a putut obține proiectul Zhongjin și a fost tratat urât de Xu Zhengdong, s-a răzbunat pe noi. Sunt aproape gata să renunț.

– Nu mai vreau să lucrez la proiectul lui Zhongjin.

Xie Lang fu surprins.

– De ce? Lucrezi la el de aproape trei luni. Aproape că ai rezolvat această problemă dificilă.

Su Xingchuan își aruncă privirea în tavan, zâmbind amar.

– Știi cine este iubitul actual al lui Li Xuan?

– Cine?

Su Xingchuan se întoarse spre el și spuse:

– Xu Zhengdong.

– Ce?

Ochii lui Xie Lang se măriră.

– Xu Zhengdong de la Zhongjin?

– Cine altcineva?

Xie Lang suspină adânc:

– Nu e de mirare… Am auzit zvonuri că Xu Zhengdong era homosexual, cunoscut pentru că era un playboy pe vremea când era tânăr. Mereu în cluburi, cu o reputație care îl precede. Și acum îi place fostul tău iubit – un băiat curat și drăguț. Nu mi-aș fi imaginat asta niciodată.

Xie Lang îl văzu pe Su Xingchuan strângându-și pumnii așa că se ridică repede pentru a-l opri.

– Hei, hei, ia-o ușor, amice. Sănătatea ta contează.

Su Xingchuan se forță să se calmeze. Xie Lang suspină:

– Dacă este Xu Zhengdong, ce vei face?

– Ce vrei să spui?

– Încă mai speri să te împaci cu fostul tău iubit?

– Crezi că încă îl mai plac? râse Su Xingchuan.

– De ce aș alerga după cineva care m-a părăsit? Sunt eu chiar atât de patetic?

Xie Lang se încruntă și răspunse:

– Da.

– …

– Și asta e perfect normal. Aspectul micului doctor Li, merită cu siguranță să lupți pentru el, zise Xie Lang și își frecă bărbia, zâmbind.

– Eu nu mă lupt pentru nimic.

Era târziu, iar Su Xingchuan începea să se simtă somnoros. Xie Lang rămase lângă el, dormind pe un pat alăturat.

În dimineața următoare, după administrarea unei perfuzii lui Su Xingchuan, acesta își recăpătă energia. În timp ce se pregătea să părăsească spitalul, își aminti brusc:

– Aș putea la fel de bine să-mi scot cateterul astăzi. Mă duc să fac o consultație.

Xie Lang simulă ignoranța:

– Consultație la cine?

Fața lui Su Xingchuan era calmă.

– La chirurg.

Xie Lang chicoti:

– Am înțeles.

Astăzi, Li Xuan era de serviciu în ambulatoriul de urologie. Su Xingchuan se înregistră rapid, constatând că erau doi pacienți înaintea lui. Xie Lang ieși să dea un telefon, iar când Su Xingchuan era pe punctul de a intra, Xie Lang spuse brusc:

– Vin cu tine.

– De ce?

Xie Lang rânji răutăcios:

– Ca însoțitor al tău, este perfect normal să intru cu tine, nu? Voi intra acolo și mă voi juca puțin cu el. În plus, el îl are pe Xu Zhengdong, iar tu mă ai pe mine…

Su Xingchuan se uită la el cu seriozitate.

– Luptă corectă, spuse Xie Lang încrezător.

Su Xingchuan rămase fără cuvinte. Se duseseră împreună la Sala de consultații nr. 3, iar Su Xingchuan bătu la ușă.

– Intră, strigă vocea lui Li Xuan.

În momentul în care Su Xingchuan era pe punctul de a închide ușa, Xie Lang se repezi înainte, prinzându-l pe Su Xingchuan în momentul în care acesta intră cu îndrăzneală în cabinet.

Li Xuan își ridică privirea, rămânând pentru un moment uimit de apariția celor doi. Xie Lang, într-un mod complet dramatic, începu să-și joace rolul de însoțitor, sprijinindu-și mâna intim pe umărul lui Su Xingchuan.

– Dr. Li, suntem aici pentru îndepărtarea cateterului lui Su Xingchuan.

– …Este o îndepărtare de stent, îl corectă Su Xingchuan.

Xie Lang chicoti stânjenit:

– Oh, corect. Pentru îndepărtarea stentului.

Su Xingchuan regretă imediat că îi spuse lui Xie Lang despre Li Xuan și Xu Zhengdong. Acest lucru deveni mai mult decât jenant.

Li Xuan nu dormise bine, iar cearcănele îi umbreau ochii. Văzându-l pe Xie Lang lipit de Su Xingchuan, expresia lui se întunecă și mai mult. Su Xingchuan observă buzele strânse ale lui Li Xuan.

Se gândi:

Li Xuan chiar s-a maturizat.

În trecut, Li Xuan și-ar fi arătat imediat emoțiile, indiferent de cine era în jur său. Dacă era furios, ar fi arătat-o; dacă era nefericit, ar fi fost evident.

Acum, Li Xuan învățase să se abțină. Su Xingchuan nu se simțea ușurat; simțea durere în suflet. Ar fi preferat ca Li Xuan să rămână la fel de imatur așa cum îl știa.

Li Xuan își puse masca și mănușile, pregătind medicamentele și cistoscopul.

– Întinde-te acolo, ordonă el.

Su Xingchuan încă se simțea neliniștit văzând acele instrumente în mâinile lui Li Xuan. Își drese vocea, dorind să spună ceva pentru a destinde atmosfera, dar în fața lui Li Xuan, ezită. În cele din urmă, urmă instrucțiunile și se întinse așa cum i se ceruse.

Xie Lang nu se putu abține să nu agite lucrurile:

– Dr. Li, cât timp va trebui să treacă până când va putea să-și reia… activitățile fizice?

Mâna lui Li Xuan făcu o pauză. Su Xingchuan, simțindu-se în mod reflex vinovat, îl lovi rapid pe Xie Lang peste mânecă pentru a-l face să tacă.

Xie Lang, inconștient, continuă să-l țină de mână pe Su Xingchuan, spunându-i:

– Este în regulă, nu-ți face griji.

– … blestemă Su Xingchuan în sinea lui.

Li Xuan se uită la mâinile lor, ochii lui exprimând o urmă de tristețe.

– Cam o lună.

Xie Lang era pe punctul de a răspunde ceva, când Su Xingchuan nu mai putu suporta.

– Trebuie să pleci.

– Huh? răspunse Xie Lang surprins, dar insistă:

– Rămân chiar aici cu tine.

Su Xingchuan era pe cale să îl certe când vocea rece a lui Li Xuan îl întrerupse:

– Nu te mișca.

Su Xingchuan își întoarse capul și întâlni privirea lui Li Xuan.

Ochii lui Li Xuan rămaseră reci. Tensiunea de noaptea trecută încă persista. Su Xingchuan simți un amestec de regret și vinovăție, dar văzându-l pe Li Xuan în halatul său alb îi stârni altceva – un sentiment de atracție, ca și cum nu ar fi putut rezista farmecului uniformei medicale.

Gândurile îi alunecară la noaptea precedentă: apropierea, săruturile pasionale, jacheta mototolită și trupurile lor strâns lipite…

Su Xingchuan nu se putu abține să nu savureze amintirea.

Se gândi cu obrăznicie:

Ar fi trebuit să-i mușc buza lui Li Xuan aseară, să-i las o urmă pe care Xu Zhengdong să o vadă.

Atmosfera dintre ei deveni din ce în ce mai încărcată de tensiune și de emoția „intimității interzise”. Lui Su Xingchuan îi plăcea să vadă schimbarea expresiei lui Li Xuan din cauza lui; cel puțin pentru el asta însemna că această relație nu era unilaterală.

Își dădea seama că Li Xuan era gelos. Dar sentimentul nu dură mult. O durere ascuțită îl străpunse câteva momente mai târziu. Durerea înlăturării stentului fusese chiar mai mare decât cea a cateterului.

Su Xingchuan se agăță de marginea patului, cu venele umflându-i-se pe mână. Își dăduse seama că Li Xuan fusese dur. De ce îl durea atât de tare?

Gemu de durere:

– Li Xuan, recunosc că ceea ce am făcut aseară a fost greșit, dar nu te poți răzbuna pe mine.

Li Xuan îi aruncă o privire scurtă și continuă să-și facă treaba. Durerea era insuportabilă, iar Su Xingchuan rosti disperat :

– Baby.

Ochii lui Li Xuan tresăriră.

Acesta era termenul pe care Su Xingchuan îl folosea când implora milă. Li Xuan, cu gelozia sa intensă, își vărsa adesea furia pe Su Xingchuan. Su Xingchuan, prins între râs și frustrare, îi spunea: „Baby, îmi pare rău”.

Su Xingchuan nu se așteptase să îi scape acest termen pe gură, făcând ca lucrurile să devină stânjenitoare. Chiar în acel moment, Xie Lang trase paravanul și intră în scenă, jucându-și rolul:

– Baby? Su Xingchuan, m-ai strigat?

– …

Su Xingchuan amuți.

Expresia lui Li Xuan se întunecă, mâna lui aplicând și mai multă presiune. Fruntea lui Su Xingchuan era îmbibată în sudoare rece, iar buzele îi erau palide din cauza durerii. Tremurând, își ridică mâna și arătă spre Xie Lang.

– Ieși afară.