Secretarul -Capitolul 30

Chiar se ținuse de cuvânt, așa că a doua zi se înființă dis-de dimineață la ușa lui, pe când Chris nici nu se trezise, încărcat cu înghețată și prăjituri.

-Tu nu ai dormit!?

Îi deschise ușa un Miha somnoros întâmpinându-l cu cana de cafea în mână.

-Voiam să nu pierd filmul, îl lămuri Jed vesel.

Lăsă darurile pe masa din bucătărie și luându-i cana dintre degete sorbi o gură zdravănă din lichidul fierbinte.

-Ce? întrebă făcând pe miratul privind spre el.

– Nu am apucat încă să beau cafeaua de dimineață.

-Dacă ai fi venit după amiază, ai fi avut timp, îl apostrofă luând o altă cană în care turnă iar cafea.

-Mititelul doarme?

-Este copil, așa că e normal să doarmă până mai târziu.

-Am auzit părinți plângându-se că cei mici se trezesc înaintea lor. Mai ales în zilele libere.

-În cursul săptămânii merge la grădinița cu program prelungit, așa că fetele sunt nevoite să îl trezească devreme. Acum poate dormi cât vrea.

Jed dădu din cap a înțelegere.

-Deci, care este programul pe ziua de azi?

-În orice caz nu mâncatul atâtor dulciuri.

-Ar trebui să încerci câteva poate ajută și te face mai dulce, îl indemnă făcându-i cu ochiul.

-Ai adus dulciurile pentru Chris sau pentru mine?

-Pentru amândoi.

-Ești un pervers, spuse el privindu-l peste marginea cănii ce o ducea la buze.

Jed zâmbi cu subînțeles.

Chiar dacă erau la prima cafea, tachinările cu dublu înțeles simțeau că le dă o stare bună pentru a începe weekend-ul într-o notă optimistă.

Miha recunoștea în sinea lui că nu îl deranja vizita inoportună, ba din contră îi făcea sufletul să tresalte dându-i o stare euforică.

În aceeași notă se desfășură și plimbarea în parc, după ce serviră cu toți micul dejun, preparat de amândoi, spre amuzamentul copilului.

După ce ajunseră acasă, Chris moțăia în brațele tatălui său care îl duse în dormitor și îl așeză în pat.

Îl descălță, dar nu îl înveli fiind destul de cald. Când se întoarse să iasă din cameră, îl văzu pe Jed în prag privind emoționat scena.

Se dădu un pas în spate, iar Miha trecu pe lângă el, dar își simți degetele prinse și rămase pe loc.

Jed închise ușa și îl trase după el până în bucătărie.

Îl lipi cu fundul de blatul de lângă aragaz și se năpusti asupra gurii lui.

Miha rămase bulversat de această atitudine, dar îi prinse mijlocul cu palmele trăgându-l mai aproape.

Participă la apropiere preluând controlul sărutului, dăruind și primind în egală măsură.

Ceva din felul de abordare a celuilalt îl făcu să realizeze că apropierea era asumată cu emoție, nu doar din dorință.

-Ce a fost asta? întrebă privind în ochi lui Jed, observându-i mai luminoși ca de obicei.

-Nu știu. Cred că m-am emoționat când am văzut cu câtă dragoste te porți cu fiul tău.

-O să fii și tu la fel când o să ai copii.

-Dacă nu o să am…ai vrea să îl împarți pe Chris cu mine?

-Nu mai abera, spuse ca o dojană.

– Sigur o să ai.

-Miha…

-Da, Jed. Aș fi bucuros să îl împart cu tine.

Ar fi fost extaziat, nu doar bucuros, acest aspect însemnând apropiere…speranță…

viitor.

Jed îl strânse în brațe îngropându-și chipul în umărul său.

Sufletul lui simțea că el era persoana pe care o voia în viața lui, iar gândurile îi erau în concordanță.

Doar că trebuia să aibă răbdare.

***

-Bună.

-Bine ați venit, îi întâmpină Alia, deschizând ușa mai larg pentru a le face loc să intre.

-Mami, am fost cu tati și cu Jed în parc, iar seara ne-am uitat la film, spuse copilul fericit intrând înaintea lor în casă.

-Mika, uite câte dulciuri mi-a cumpărat Jed, îi arătă copilul femeii punga ce o ținea cu amândouă mâinile, nelăsându-l pe nici unul să o ducă.

-Sigur sunt toate doar pentru tine? întrebă ridicându-l în brațe. Îi ciufuli părul aruncând o privire spre bărbatul ce venise împreună cu tatăl lui.

-Mika, el este Jed. Șeful meu.

Prezentarea era făcută pentru Jed, Mika recunoscându-l din descrierea ce i-o făcuse după ce devenise secretarul lui. Numai că de atunci și până în clipa de față se schimbaseră multe între ei.

-Mă bucur să vă cunosc.

-Noi suntem o familie ce nu ținem neapărat la formalism, Mika este suficient.

-Mâncarea este gata, așa că haideți direct în bucătărie.

-Îi arăt lui Jed unde este baia să se spele pe mâini, iar eu las bagajele în camera lui Chris.

-Vreau și eu sa mă spăl pe mâini cu Jed, spuse băiatul fugind de lângă Mika, apucând degetele acestuia.

-Atunci arată-i tu unde este baia, îi spuse aceasta.

Schimbă o privire rapidă cu Alia, apucându-se amândouă să așeze masa.

Ele îi sugerase bărbatului să îl aducă și pe Jed, pentru a lua cina împreună, știind că petrecuse weekend-ul cu toți.

Se așezară la masă împărtășind fiecare întâmplările celor două zile. Cum rămaseră singure, fetele merseseră la o expoziție de costume de epocă ce se ținuse în holul teatrului, apoi se relaxaseră acasă.

Jed și Miha nu erau nevoiți a exemplifica prea mult cum își petrecuseră timpul pentru că băiatul povestise totul din prisma unui copil fericit că adulți îi făcuseră toate plăcerile.

-După cât de fericit este Chris și la cât de mult sa atașat de tine într-un timp atât de scurt, bănuiesc că îți plac copii foarte mult, întrebă Alia.

-Să fiu sincer, până să stau cu Chris nu mi-am dat seama nici eu de acest aspect. Dar acum pot spune sincer că da.

-Noi am decis că mai vrem unul, spuse Alia emoționată privind-o pe Mika.

Jed prinse privirea, dar nu înțelese prea multe. Din cauza faptului că locuiau împreună probabil între ele se crease un soi de intimitate.

Când intrase în casă se așteptase să fie și iubitul ei, dar nu întrebă.

-Dacă tu și iubitul tău vă doriți acest lucru, este foarte frumos.

Fetele îl priviră amândouă pe Miha, ceea ce i se păru oarecum suspect.

-Iubitul ei este...începu Miha.

-Într-o delegație, completă Alia.

După acest dialog cam bulversant, se așternu o clipă de tăcere, fiecare făcându-și de lucru cu mâncarea din farfurie.

Mika rămase învârtind paharul de vin între degete. Ar fi vrut să spună ceva dar se abținu, la această decizie contribuind și privirea furișă a Aliei.

Până la urmă momentul fu depășit de Chris ce îl trase pe Jed de mână până în camera lui să îi arate colecția de roboți.

***

Erau în mașină după ce plecaseră de la fete.

-Nu mă duci acasă!? întrebă Miha, văzând ca Jed conduce spre apartamentul lui.

-Astă noapte când ai mers la baie am crezut că treci să-mi spui noapte bună.

-Din câte îmi aduc aminte, ți-am spus noapte bună împreună cu Chris când am mers la culcare.

Apartamentul lui având doar un singur dormitor, când Chris rămânea peste noapte, dormeau amândoi.

Jed rămăsese și el cu o seară în urmă fiind nevoit să doarmă pe canapeaua din living. Canapeaua era foarte comodă de altfel, doar că lui altceva îi răpise somnul, așa că în cursul nopți fumase șase țigări de frustrare.

-Adevărat. Dar voiam un ,,noapte bună” de la tine personal. Dacă ai fi mai mers încă o dată la baie, eram tentat să vin după tine.

-Săracul de tine, ce te-ai mai perpelit de frustrare…scuze am vrut să spun supărare, îl compătimi  el ironic.

Jed opri mașina în fața apartamentului său și nu mai așteptă să urce sus. Întorcându-se spre el îl trase presându-și buzele de ale lui.

Nu durata avea relevanță ci intensitatea cu care aprofunda interacțiunea, arătându-i astfel adevărata supărare.

-Să știi că și eu am fost la fel de…supărat, îl lămuri și Miha, când se despărțiră.

Coborâră amândoi și după ce închise și ocoli mașina, se apropie de el și îi prinse degetele împletindu-le cu ale lui.

Miha privi mirat spre mâinile lor vrând să se retragă.

-Stai liniștit că este aproape miezul nopții și nu are cine să ne vadă.

Până la urmă nu se întâlniră cu nimeni și ajunseră în apartament.

-Hai să facem duș, spuse Jed trăgându-l după el spre baie.

-Ar trebui mai întâi să ne dezbrăcăm.

-Nu-mi pasă de haine, ele doar mă irită că nu pot ajunge la trupul tău perfect, își argumentă vorbele trăgând rapid de cămașa celuilalt, nepăsându-i de nasturii ce se împrăștiară prin cameră.

Miha îi prinse și el marginile tricoului trăgându-i-l peste cap. Ajunseră în baie mai mult împleticit, concentrați mai degrabă să rămână fără haine, decât unde ajungeau acestea și cum ajungeau.

Jed se lipi de el și își strecură palmele pe după betelia pantalonilor strângându-i fesele între degete.

Miha gemu în gura lui, nelăsându-i timp nici să respire printre sărutările aprige cu care îl devora.

Îi desfăcu în grabă nasturii pantalonilor, aproape adoptând și el aceeași metodă care îi fusese aplicată cămășii ce îi căzuse de pe umeri undeva pe holul spre baie.

Îl prinse între degete testându-i lungimea prin mișcări lente.

Jed gemu și el înfigându-și unghiile în fesele ce le simțea încordate, lăsând degetele să îi coboare spre despicătura ce le despărțea. Mângâie din curiozitate acea parte nedescoperită lui, tatonând mușchii strâmți.

Miha se împinse în el instinctual, simțindu-se îngrozitor de excitat.

Pantalonii îi îngrădeau celuilalt mișcările, așa că își desprinse degetele de pe duritatea lui și îi scoase cu cea mai mare rapiditate, făcând la fel și cu ai celuilalt.

Nu conta că aceștia rămaseră grămadă la picioarele lor, fiind doar niște cârpe neînsemnate ce îi frustrau cu acoperământul lor.

Jed se lipi din nou cu fundul de chiuvetă interesat să mângâie și să simtă sub palme pielea fierbinte ce I se înfățișa în toată frumusețea și splendoarea perfectă.

-Dacă ai ști cât de mult te doresc, se destăinui Miha sărutându-i maxilarul, coborând pe gâtul unde ii simțea pulsul bătând asemeni fâlfâirii rapide a aripilor unui porumbel.

Asocierea ce îi străbătu gândul, îl făcu să se asemuiască cu un prădător mușcând fără reținere pielea ce o descoperea prin atingere. Ștergea cu limba durerea provocată de entuziasm.

Se desprinse de el cu privirea încețoșată și îl trase în cabina de duș. Nu mai putea aștepta pentru a continua preludiul, și așa timpul i se păruse prea lung, așteptarea prea agonizantă.

Doar ca Jed nu îi împărtășea dorința înflăcărată, el vrând să cunoască și să exploreze fiece bucățică din trupul ce îl atingea.

Se desprinse din îmbrățișarea lui lăsându-se să cadă în genunchii.

-Jed…nu vreau gura ta. Nu acum, spuse el cu maxilarul încleștat.

-Dar eu te vreau în gura mea…tot.

Îl prinse între degete măsurându-l din priviri și își umezi buzele după care îi sărută ușor pielea sensibilă din vârf, vrând să cunoască și să guste pe îndelete acea parte a lui ce o simțise în întregime.

Doar vizualizând imaginea îl excită mai mult decât era deja.

-Odată vreau să facem dragoste în fața unei oglinzi, îi destăinui în cuvinte gândul imaginat.

Miha aprobă printr-un geamăt.

Nu îl primi pe tot odată în gură, făcându-l pe Miha să-și încleșteze degetele în propriul păr, de teamă că dacă ar fi făcut asta cu părul lui Jed, nu s-ar fi putut abține în a nu-l forța să îi înghită toată duritatea ce o simțea pulsând dureros.

Știa că era prima oară când experimenta un astfel de sărut așa că îl lăsă să aprofundeze interacțiunea în propriul ritm.

Când îl înconjură cu buzele, primindu-l în gură centimetru cu centimetru, ridică privirea asupra lui, întâlnindu-i irișii întunecați asemeni unor tăciuni încinși.

Îl înconjură cu limba alimentând pârjolul ce i se iscase și în trup nu doar în privire.

Miha lăsă mâinile să-i cadă pe umerii lui și închise ochii savurând senzațiile ce îi făceau trupul să tremure. Îi simțea moliciunea limbii ce îl înconjura și lingea, ca apoi să îi adăpostească toată lungimea în gura ce prinse ritmul unui du-te vino excitant.

Când își simți abdomenul strângându-se se trase cu forță abandonându-i gura umedă, primind din partea celuilalt o privire întrebătoare.

Îl ajută să se ridice acaparându-i buzele perfecte cu care putea face minuni pentru trupul lui.

-O să poți experimenta puterea ce o ai asupra mea altădată, acum nu mai pot aștepta.

Îl sărută din nou ținându-l aproape de el cu mâna stângă, iar dreapta o coborî pe spate până la mijloc, apoi mai jos până îi simți fesele între degete. Mușchii fermi fură tachinați cu mângâieri până ajunse la orificiul strâmt lăsând presiunea degetelor să îi cunoască mângâierea și intruziunea.

Voia să-i dăruiască plăcere, să îl facă să simtă acea plinătate plină de extaz.

-De câte ori mă mângâi acolo, mă faci să nu mai pot respira, recunoscu Jed, lipindu-se mai tare de el pentru a face loc unei atingeri și mai intime.

-Nu o să mai poți respira când am să te sărut…aici.

Când spuse aici, își evidenție afirmația introducând un deget între mușchii strâmți, o dată cu limba ce făcu aceeași mișcare în gura ce îl primi lacomă.

Îl strânse în brațe primind cu plăcere tot ce îi dăruia, fiecare senzatie unică și necunoscută, pe care încerca să o trăiască fără nici un fel de reținere.

Se desprinse din brațele lui întrerupând orice atingere și îl întoarse cu spatele lipindu-l de abdomenul lui încordat.

Nu așteptă ca celălalt să îi spună ceva, se aplecă până își lipi palmele de gresia din fața lui, împingându-și fesele spre duritatea ce îi aștepta fierbințeala.

Doar o secundă îi trebui să se poziționeze la intrarea lui, dorind să înainteze încet pentru a nu-i cauza nici un disconfort, doar că poziția ce i-o oferea și geamătul ce îl auzi, îi dărâmă toată precauția, și se lăsă să între dintr-o singură mișcare bruscă.

-Iartă-mă. Nu am vrut…să…adică…

-Nu mă menaja, îi spuse Jed, simțind un ușor disconfort, dar atenuat de plăcerea de ai simți duritatea.

– Mișcă-te…adânc…

Nu avu nevoie de o a doua rugăminte, începând să se miște cu mișcări adânci și încete, ce îi făcu pe amândoi să geamă la unison.