– Vei mai minți și data viitoare? a întrebat Day.
Ith și-a scuturat capul înainte și înapoi pe umărul lui Day, care era udat de lacrimile acestuia.
– Spune, a repetat Day.
– Ăăă… nu mai mint, a plâns Ith.
– Nu e bine să minți. Am fost foarte trist când am aflat că m-ai mințit, pentru că am avut încredere în tine. Dar tu mi-ai distrus încrederea! Eşti atât de rău! a spus Day cu încăpățânare pentru a întări ceea ce Ith a înțeles și simțit.
– Îmbrățișează-mă!
Ith, cu cât îl auzea pe Day spunând mai multe, cu atât își dădea seama cât de mult se înșela.
– Gândeşte-te la asta invers. Dacă te-aș minți şi ți-aș distruge încrederea, cum te-ai simți? a întrebat Day. Ith a continuat să dea din cap.
– Hei… Nu mai mint… Nici tu nu mă poți minți, a plâns Ith, știind la ce se referea Day.
– Dacă mai faci o greșeală, ce voi face cu tine, Ith? a întrebat Day, dar Ith nu a răspuns.
– Dacă mai faci o greșeală, ar trebui să ne despărțim? Ca să nu mai ai pe nimeni care să te oblige să faci ceva convenabil?
Ith a ridicat imediat capul, cu ochii roșii și umflați și cu fața plină de lacrimi.
– Ai Day!… Ai de gând să mă părăsești, nu-i așa? Tu… Nu mai vrei să fii cu mine, nu-i așa? a strigat Ith și l-a lovit cu pumnul în piept pe Day. Până când Day a fost nevoit să țină ambele mâini ale lui Ith.
– Ith, oprește-te! a spus Day cu severitate.
Acest lucru l-a determinat pe Ith să înlemnească și să plângă din nou.
– Poftim… Când am spus eu că te părăsesc? a spus Day, înainte de a strânge capul lui Ith pe umărul său.
– Îi voi spune lui tati… că o să mă părăsești!
Ith încă plângea.
– Am o soție ca tine. E ca și cum ai crește un copil. De ce nu rămâi cu mine și să fii la fel de cuminte ca de obicei? a spus Day cu un zâmbet.
Ith încă mai plângea.
– Îmi pare rău… deocamdată, a spus el din nou.
– Nu e nevoie să o spui, scuzele spun multe și nu înseamnă nimic dacă nu te gândești să te comporți mai bine… Dacă chiar vrei să-ți ceri scuze, ascultă-mă și nu fi prea încăpățânat, a spus Day.
Ith a plâns așa o vreme, până când s-a simțit ușurat.
– Day, l-a strigat Ith pe Day cu voce joasă.
– Ce e? a spus el ca răspuns.
– Pot să-mi pun niște pantaloni? Nu vreau să stau așa, a spus din nou Ith. Day a zâmbit ușor.
– E în regulă, a răspuns Day, în timp ce îl manevra pe Ith ca să se așeze pe pat. Apoi s-a ridicat și i-a adus chiloții și pantalonii scurți.
Day i-a deșurubat lanțul de la gleznă. Ith s-a ridicat imediat și și-a pus pantalonii, înainte de a tresări când Day l-a apucat de gleznă pe Ith și l-a pus înapoi în lanț.
– Day… nu o face. Nu vreau să-mi pui lanțul, a spus Ith, tremurând. Day s-a uitat la el cu ferocitate.
– Ești încă pedepsit, Ith, a spus Day pe un ton aspru.
– Și când se va termina? a întrebat din nou Ith, în timp ce Day îi încuia lanțul în jurul gleznei.
– Când vreau să ți-l iau, o să ți-l iau atunci, spune Day pe un ton normal. Ith se așeză încruntat.
– N-o să-mi dai drumul, nu-i așa? O să mă lași singur în cameră? a întrebat el .
– Hmm… Nu te voi lăsa să pleci… Dar nu vei fi lăsat singur. Voi fi aici, dar tot voi coborî să văd salonul, a spus Day.
– Du-te mai întâi să te speli pe față. Eu mă duc jos să aduc ceva de mâncare pentru tine, a spus Day calm.
– Day… Tata știe despre asta? Nu l-ai dus pe tata la Chonburi? a întrebat el gânditor.
– El nu ştie. Tocmai i-am spus că ai fugit. În ceea ce-l privește pe tatăl tău, l-am chemat pe șoferul de la atelier să-l ia. Nu-ți face griji, a răspuns Day. Ith se așeză pe burtă.
– Ce s-a întâmplat? a întrebat Day, văzând expresia lui Ith. Acesta s-a uitat fix la lanț.
– Vreau să-mi scoţi lanțul, a spus Ith, uitându-se rugător la Day.
– Nu, a spus Day cu un singur cuvânt. Știi de ce te-am legat? a întrebat Day.
– Nu vrei să plec, a răspuns Ith cu voce joasă.
– Asta face parte din ea, dar, de fapt, scopul meu principal este să îţi ofer timp să fii singur, să te gândeşti la ceea ce s-a întâmplat în trecut și la ceea ce obișnuiai să faci, este bine sau rău? Restrângerea spațiului sau a avea prea multă libertate? Este bine sau rău? Atunci înainte de a te gândi să faci ceea ce vrei, te vei gândi întotdeauna mai mult. Înțelegi ce spun? a spus Day puțin cam serios.
– Nu înțeleg, a răspuns Ith direct, pentru că el chiar nu înțelege.
Day s-a întins și i-a mângâiat încet fața.
– Atunci rămâi așa până când vei înțelege. Mă duc jos să aduc ceva de mâncare pentru tine. Așteaptă o clipă! a spus Day și s-a îndepărtat puțin obosit.
Ith s-a apropiat și s-a așezat sprijinit de capul patului, cu o privire serioasă la propria gleznă.
– Știu că am făcut o greșeală. Nu văd de ce trebuie să stau în felul acesta…
Pentru că știa că a făcut o greșeală, Ith și-a căutat telefonul, dar nu l-a găsit. Așa că s-a ridicat și a pornit televizorul pentru a rezolva mai întâi plictiseala. Curând, ușa s-a deschis cu Day și Belle ținând o tavă cu mâncare. Cei doi au cărat-o și au așezat-o pe masă.
– Vino să mănânci Ith, a spus Day, iar Ith s-a mișcat ușor din pat.
– Ce păcat, Nong Ith, frate… Uite, ai ochii umflați, fața palidă și ai fost legat cu lanțuri, ce epocă e asta?
– P’Belle, ai vrea să fii legată și să-i ții companie? a întrebat Day calm.
– Nu o voi accepta… E ca și cum ai fi o persoană de tip S, lanțuri, bice, cătușe… dar tu ai fost vreodată biciuit? a întrebat Belle cu sarcasm.
– Niciodată, a răspuns Ith pentru că a crezut că Belle chiar a întrebat.
– Mori, Nong Ith. Ești doar ironic. Sau chiar vrei să fii biciuit? a întrebat din nou Belle. Ith a clătinat imediat din cap.
– Nu mai vorbi și mănâncă odată, Ith. Vrei niște tort? O să pun pe cineva să ți-l cumpere, a întrebat Day.
– Vreau să-l cumpăr singur, a spus el. Day s-a uitat fix la Ith.
– Ai uitat? Ești în carantină, a întrebat Day. Fața lui Ith era acum ușor aplecată, dar nu a spus nimic.
– Ce vrei să mănânci? Poți să-mi spui, mă duc să-ți cumpăr, a întrebat Belle cu nerăbdare.
– Vreau să mănânc prăjitură Foi Thong și prăjitură cu lapte proaspăt, a răspuns el, știind că oricum nu putea să cumpere singur.
Când l-a auzit pe Ith vorbind, Day i-a dat apoi banii lui Belle.
– Du-te și cumpără, Belle, a spus Day.
– Nicio problemă, cumpăr eu primul. După ce te saturi, poți mânca prăjitura, a spus Belle zâmbind și a ieșit din camera lui Day. Ith s-a așezat și a mâncat în continuare cu Day.
– Day! l-a strigat Ith iar pe Day.
– De ce mă strigi aşa des? a întrebat Day.
– Nu pot să te strig? a răspuns Ith, dar nu a scos niciun sunet.
– Ce vrei? a întrebat Day.
– Vreau să știu: dacă mai fac o greșeală, chiar ai de gând să te desparți de mine? a întrebat el.
– Da, a răspuns Day.
Ith nu a spus nimic, doar se simțea singur, avea aceleași gânduri pe care le avea înainte ca relația lor să reapară. Ith se gândea că nu ar putea trăi dacă ar trebui să fie cu adevărat despărțit de Day, așa că de ce putea Day să spună asta cu încredere, ca și cum ar putea sta într-adevăr despărțit de Ith fără să se gândească la asta?
– Ce altceva crezi? a întrebat Day când l-a văzut pe Ith că începe să se joace cu orezul din farfurie.
– Nimic… M-am săturat, a răspuns Ith calm, cu fața plecată.
– Dacă te-ai săturat, bea apă. Poți să te duci să te uiți la televizor mai întâi, dar nu adormi, altfel vei avea reflux acid, a spus Day, așa că Ith a băut apă și s-a întors în pat.
Day a continuat apoi să mănânce, aruncându-i o privire lui Ith. Day a clătinat ușor din cap. Când s-a săturat, Belle a intrat cu tortul în cutie.
– Nong Ith, vrei să mănânci? a întrebat Belle cu un zâmbet.
Ith s-a întors să dea din cap, ceea ce l-a determinat pe Belle să înlemnească și s-a întors imediat să se uite la Day.
– Ce i-ai făcut din nou lui Nong Ith? a întrebat Belle.
– Nu am făcut nimic. Tot nu vrea să mănânce, a spus Day, uitându-se la Ith, care stătea cu gura ușor strâmbă.
– Atunci o voi pune mai întâi în frigider. Dacă Nong Ith va mânca, anunță-mă. O să ți-l aduc, i-a spus Belle lui Day și a început să se plimbe confuz, cărând tortul la parter.
Day a pus toate vasele de orez în bucătărie. Apoi s-a întors sus la Ith din nou. Day s-a așezat pe pat, lângă Ith, uitându-se la televizor. Day a luat telecomanda din mâna lui Ith și a oprit televizorul. Acesta s-a uitat la el surprins.
– De ce l-ai oprit? a întrebat Ith.
– La ce te gândești? a întrebat Day calm.
– La nimic, a răspuns Ith, prefăcându-se că se întinde.
– Ți-am spus să nu mai minți, a repetat Day, aruncându-i o privire ezitantă.
– Nu mă mai iubești, nu-i așa? a întrebat cu voce şovăitoare.
– De ce crezi asta? a întrebat Day.
– Ai spus-o ca și cum nu ai fi simțit nimic. Chiar trebuie să te desparți de mine? a întrebat din nou. Day a zâmbit jucăuș, dar l-a tras pe Ith într-o îmbrățișare.
– Destul! Am menționat doar puțin. Te-ai gândit prea mult.
Day și-a tachinat iubitul. Day s-a mutat pentru a se așeza în capul patului, în timp ce Ith s-a întins cu fața în jos pe pieptul lui Day.
– E adevărat că nu simți nimic? a întrebat din nou.
– De unde știi că nu-mi pare rău? Dacă ar fi existat cu adevărat o astfel de zi, ai fi știut că acțiunile tale nu te vor răni doar pe tine, ci și pe mine. Cum crezi că mă pot simți bine, dacă nu ești aici ca să ai grijă de mine? a spus Day.
Ith s-a întins să-l îmbrățișeze pe Day.
– Mă mai iubești la fel? a întrebat.
– Hmm, a răspuns Day prin gât.
– Chiar dacă sunt un idiot răsfățat, mă mai iubești? a întrebat din nou.
– Lucruri stupide, egoiste, pot accepta asta, doar un singur lucru: fără alte minciuni, a repetat Day.
Ith doar a dat din cap înainte de a-și îngropa fața în pieptul lui Day, așa că, după un timp, Ith a adormit, pentru că se simțea epuizat din cauza nopții precedente.
Două zile mai târziu.
Day a îndepărtat lanțul de la glezna lui Ith, determinându-l pe acesta să zâmbească larg. În ceea ce privește atelierul din Bangkok, Day l-a sunat și i-a spus tatălui lui Ith că ar dori să rămână pentru 3 sau 4 zile, deoarece se va ocupa de propriul salon de înfrumusețare, lucru despre care tatăl lui Ith nu a spus nimic.
– P’Belle… hai să mergem să cumpărăm o prăjitură.
Ith a ieșit din cameră și a alergat să-l invite pe Belle cu un zâmbet.
– Ți-a dat drumul? a întrebat Belle, zâmbind.
– Te duc eu cu mașina. Belle lucrează, nu vezi? a spus Day.
– Oh, dacă îl vrei pe Nong Ith departe de urechile tale, anunță-mă, a glumit Belle.
– Știu și asta, Belle, a spus Day pe un ton normal.
– Atunci să mergem, Day, a spus imediat Ith.
– Mai întâi am o programare la tuns, apoi mergem, a spus Day, întorcându-se să se uite în jur.
– Ai un client rezervat pentru tine? Care? a întrebat el, deoarece Day tundea doar pentru clienții VIP care își făcuseră o programare cu Day.
– Tu eşti! a spus Day.
– Ai de gând să mă tunzi? a întrebat el, ca să fie sigur.
– Da. Ţi-a crescut părul, Ith. Nu te deranjează? a întrebat Day, Ith a dat din cap.
– Nu, vreau să-l păstrez pentru o vreme. Lasă-mă să-l păstrez pentru mult timp.
E bine să le ofere un zâmbet angajaților salonului. De când fusese pedepsit acum trei zile, e bine că s-a mai calmat puțin, dar Day nu era sigur câte zile mai putea fi calm Ith, pentru că știa bine obiceiurile iubitului său drag.
– Tunde-l. Nu te va deranja când vei transpira, a spus din nou Day, încruntându-se.
– Day…
Ith l-a strigat pe iubitul său cu voce joasă.
– Ei bine, nu-l tunde. Dar nu lăsa să dureze prea mult. Dacă te văd supărat sau că te plângi, nu trebuie să mă implori, a spus Day.
Zâmbetul lui Ith s-a lărgit instantaneu.
– Dar du-te și spală-te pe cap mai întâi. Câte zile ai stat fără să te speli pe cap? Nu folosești decât cada, a mârâit din nou Day.
Ith și-a amintit că s-a culcat fără să se spele pe cap. Day a început să-i spele părul iubitului său ca de obicei. Acum a devenit o priveliște familiară pentru angajații salonului. Când Ith și Day vin la salon, Day îi spală întotdeauna părul lui Ith.
– Ce mai faci, Nong Ith?
Belle, care tocmai terminase de coafat o clientă, a intrat și l-a salutat.
– În regulă, Belle. Cineva să-mi spele și mie părul, a spus el în glumă.
– De fapt, azi se deschide o nouă brutărie. Ești interesat să o vezi, Ith? a spus Belle.
– Unde? a întrebat Day.
– Se află lângă „19 tipuri de orez și magazine de curry”. Fiica mătușii Aoi a cumpărat-o lângă Khao Kaeng. Ea a deschis o brutărie, a mai spus Belle, deoarece Kru Aoi este, de asemenea, un client obișnuit la Day.
– Oh, de cât timp este deschisă? a întrebat din nou Day.
– Nu cu mult timp în urmă, am intrat o dată. Au amenajat un restaurant frumos, mâncarea este delicioasă, prăjiturile sunt și ele delicioase, i-ar plăcea lui Ith, a spus Belle.
– Haide, haide, haide, l-a invitat imediat Ith pe Day.
– Hm… P’Belle, hai să mergem împreună… Lasă-l pe Po să se uite la copiii din salon în loc să se uite la tine, a spus Day despre un alt angajat.
– Haide, e gratis, îmi place, a spus Belle, zâmbind, în timp ce Day a terminat de spălat părul lui Ith. Când totul a fost gata, Day i-a dus pe Ith și pe Belle la o brutărie numită „Woon”.
– Bine ați venit, bine ați venit… Nu ne-am văzut de mult.
Negustorul din spatele tejghelei l-a salutat pe Day cu familiaritate. Day a ridicat mâna spre negustor. Ith i-a adus și el un omagiu.
– Este în regulă, eu vin și plec din Bangkok. Apoi Belle a spus că P’Am a deschis o brutărie, așa că am venit să o susțin, a spus Day politicos.
– Vă rog să luați loc, a spus negustorul. Așa că cei trei s-au dus să găsească un loc. Aveau deja destui clienți…
– Mama mi-a spus că ai o iubită, dar nu ai adus-o să mâncăm ceva? a întrebat proprietara magazinului în timp ce îi aducea meniul lui Day. Ith s-a uitat la Day.
– Iubita mea… Ith, ea este P’Am, este o clientă VIP a salonului, l-a prezentat Day pe Ith proprietarei brutăriei, care acum era puțin uimită. Ith a ridicat mâna pentru a omagia din nou.
– E un tip bun! a spus vânzătorul, zâmbind.
– Păi… P’… nu ești surprins? a întrebat el când a văzut că vânzătorul de 30 și ceva de ani încă zâmbea.
– Ce este ciudat? În această brutărie, vin des cupluri ca Day și Ith. Văzându-i, a devenit normal… Dar sunt puțin surprins. Nu credeam că Day va avea un bărbat ca iubit, a spus proprietara brutăriei, știind că Day era destul de căutat printre fete.
– E o poveste lungă, P’, a spus Day, înainte de a începe să comande mâncare.
Iar pentru Ith, cel mai râvnit este tortul. Ar fi comandat totul dacă nu ar fi fost oprit de Day. Când a sosit tortul, Ith l-a gustat imediat.
– Este delicios, a spus el zâmbind, în timp ce lua prima îmbucătură de tort.
– Nong Ith. Îi place foarte mult prăjitura, a spus Belle în glumă.
– Nu mai mânca! Te îngraşi!
Vocea femeii de la masa din spate era suficient de puternică pentru ca Ith să o audă.
– Ce, doar un pic, nu-ți fie frică, a spus prietena altei fete.
Ith nu a auzit nimic. A continuat să stea și să mănânce prăjitura.
– Nu știai că la brutărie, dacă mănânci prea mult, te îngrași? Zilele trecute m-am uitat la emisiunea „Miracolul frumuseții peste noapte din Coreea”. Una dintre femeile din emisiune, în trecut era foarte frumoasă, avea un corp frumos, soțul ei venea să o ceară în căsătorie aproape în fiecare zi, dar când s-au căsătorit, s-a îngrășat și soțul ei a înșelat-o. Eu nu vreau să fiu așa, ca să fiu sinceră, mi-e teamă că iubitul meu nu mă doreşte, dacă sunt grasă.
Fetele vorbesc între ele. Ith a oprit imediat lingura cu care își băga prăjitura în gură.
Dacă mă îngraş, iubitul meu nu mă va mai dori? se gândi Ith înainte de a se uita în jos la el.
– Ce este? a întrebat Day.
Ith, care stătea și zâmbea pentru că poate să mănânce prăjiturile lui preferate, acum avea sprâncenele încruntate la loc, prefăcându-se că se gândește la ceva. Ith s-a uitat la Day. Belle s-a uitat și ea la Ith cu surprindere.
– Day… Sunt gras? a întrebat Ith, determinându-l pe Belle să-și acopere gura de râs.
– Cu adevărat mort, Nong Ith, de ce te-ai gândit să întrebi? a întrebat Belle cu un râs ușor.
– Hei, hei, nu te lua după ce spun alții. Nu te priveşte!
Day s-a întins și i-a frecat capul lui Ith, pentru că Day auzise și el discuțiile fetelor, dar nu credea că Ith se gândea atât de mult la asta.
– Spune-mi mai întâi, a spus el.
– Ți-e teamă că voi înceta să te iubesc, atunci? a întrebat Day.
Ith a dat din cap. Day s-a aplecat în față și i-a șoptit încet la ureche:
– Nu trebuie să-ți fie teamă să te îngrași. Te voi ajuta să arzi calorii în fiecare zi… Se spune că făcând sex o singură dată se ard până la 100 de calorii. Eu o voi face de 3 ori pe noapte. Vei arde 300 de calorii. Asta îți garantează că nu te vei îngrășa cu siguranță! a spus Day.
– Nenorocit… obraznic… a spus Ith încet.
– Deci o să-ți fie frică să fii gras? Dacă ți-e frică, spune-mi. Te voi ajuta, a spus din nou Day.
– Fără teamă, a spus Ith, băgând imediat prăjitura în gură.
Cuvintele fetei au dispărut pe măsură ce tortul era terminat.
– Hei, despre ce vorbești? Spune-mi, vreau să știu, a spus Belle.
– Oh, i-am spus…
Day era pe punctul de a spune, dar Ith i-a pus mâna la gură mai întâi.
– P’Belle, nu trebuie să-l asculți, Day e dezgustător, a spus Ith, cu fața roșie. Belle a zâmbit.
– Să nu-mi spui că vorbești despre arderea caloriilor prin sex, a glumit Belle.
– P’Belle, de unde știi? Ești rudă cu Ryu, Jitsanit sau Jane Yanthip? a întrebat imediat, determinându-l pe Belle să se maturizeze.
– Hei… glumesc. Se întâmplă ca aceasta să fie presupunerea mea corectă, a spus Belle, determinându-l pe Ith să roșească și mai mult decât înainte.
– Păi… dacă nu ai fi spus așa, P’Belle nu ar fi știut, Ith.
Day a râs în hohote. Repede, Ith a mâncat plăcintă pentru a se elibera imediat de ruşine.
Telefonul lui Day a sunat. Day l-a ridicat și s-a uitat la el înainte de a se încrunta, întorcându-se să se uite la Ith.
– Cine sună azi? a întrebat.
– Kim, a spus Day scurt, dar Ith era încă uimit.
Chiar dacă știa că nu se întâmpla nimic între Day și Kim, știa că cei doi se împăcaseră și că deveniseră buni prieteni ca înainte, dar Ith încă simțea o încetineală în suflet de fiecare dată când se gândea la chipul lui Kim.
– Hmm… A sunat P’Kim, răspunzi tu? Trebuie să fie ceva urgent, a răspuns Ith.
De fapt, Day nu a vrut să-i dea numărul lui Kim, dar Ith a spus că nu-i nimic, pentru că totul era clar. Când și-a auzit prietenul spunând asta, Day a insistat să preia apelul.
– Bună, Kim, a răspuns Day la apel în timp ce Ith asculta.
[- Day, ești la apartament?] a întrebat vocea lui Kim.
– Nu sunt acolo, tocmai am ajuns la mine acasă, în altă parte. Ce s-a întâmplat? a întrebat Day.
[- Ai plecat cu Ith?] a întrebat din nou Kim.
– Păi… S-a întâmplat ceva? a întrebat din nou Day.
[- Eu… ăăă… Când te întorci la Bangkok? Sună-mă și spune-mi, e ceva ce aș vrea să discutăm.] a spus Kim.
– Ce este? Este urgent? Poți să vorbești? a întrebat Day cu precauție.
[- În regulă, ar fi bine să te întorci mai întâi, atâta tot.]
După ce a terminat de vorbit, Kim a închis imediat. Day s-a uitat nedumerit la telefonul din mână.
– Ce s-a întâmplat cu Kim, Day? a întrebat el curios.
– Nu știu, a spus că are ceva de discutat și că va suna când se va întoarce în Bangkok. Îl voi suna mai târziu, a spus Day.
– Cine e Kim? a întrebat Belle fără să stea pe gânduri, dar asta l-a determinat pe Ith să înlemnească.
