Obscuritatea lui Siren- Capitolul 2

Trecuseră câteva luni de când Dao începuse să lucreze la Eclipse. Având în vedere copilăria sa, nu îi luase mult timp să se obișnuiască cu striptease-ul.

„Ridică-te naibii pe stâlpul ăsta,” îi cerea mama lui.

„Mamă. Sunt obosit. Vreau doar să merg la culcare,” se văita tânărul Dao.

„Te vei culca când îți voi spune eu. Vreau să văd dacă îți reamintești ce te-am învățat.”

Smulgându-l de pe canapea, mama sa îl forță să se așeze pe stâlp.

Cu lacrimile curgându-i pe față, tânărul știa că, dacă nu făcea ceea ce i se cerea, nu va putea dormi la noapte. În schimb, durerea îi va fi prietenă.

Ștergându-și lacrimile mari de pe față, el își agăță piciorul drept în jurul stâlpului și făcu o piruetă perfectă.

Aplauzele puternice ale mamei sale bete răsunară prin sufragerie ca un tunet. Laudele îi curgeau din gură și, înainte să-și dea seama, așa avea să-și petreacă restul nopții până când mama lui va leșina de beție.

Revenind la realitate, Dao deschise dulăpiorul alb și  luă trusa de machiaj. Aplicându-și dermatograf în partea de sus și de jos a pleoapei, gloss roz pe buze și fard de obraz, consideră că este gata. Își dăduse seama de timpuriu că aspectul inovator vindea.

Uitându-se în jur, observă că și colegii lui se pregăteau. Se uită în oglindă cum își scoteau „stimulentele de încredere”: droguri, alcool, țigări sau vap-uri. Fiind sub acoperire, trebuia să închidă ochii la aceste lucruri. Avea alți pești mai mari de prins.

În timp ce primul dansator fu chemat pe scenă, Dao se pregăti. Ținuta lui din seara aceea îl va face să arate ca un înger. O singură piesă albă din dantelă, care îi încrucișează gâtul într-un ștreang. Partea de jos era un tanga care i se potrivea perfect pe fund, împreună cu o pereche de ciorapi albi din plasă și o jartieră care să îi țină sus.

Detectivul alesese să danseze desculț. Își făcuse deja din asta semnătura sa. Mama lui nu îl învățase niciodată să danseze pe tocuri, iar el nu avea intenția să se sinucidă în timpul acestei misiuni. În plus, dansul desculț îi permitea să urce pe bară fără efort.

Așteptându-și rândul pentru a fi chemat pe scenă, o văzu pe Ma intrând. Ma era o doamnă în vârstă, scundă, în jur de 60 de ani, cu spatele cocoșat și un mers lent. Ea era Mama-san[1] a clubului. Era aici de pe vremea când fusese stripteuză și avansase încet-încet. Ea avea grijă de fiecare stripteuză din club. Cu toate acestea, Dao era preferatul ei.

– Bună, scumpule, spuse Ma mergând spre Dao și sărutându-l pe obraz.

– Bună, Ma, îi răspunse el zâmbindu-i și arătându-și gropițele.

– Ești un drăguț, spuse ea ciupindu-i obrajii, ceea ce îl făcea întotdeauna pe Dao să zâmbească mai tare.

– Era cam aglomerat aici când am venit. Cum e acum? întrebă Dao, știind deja răspunsul la întrebarea lui.

– E o nebunie acum. Toată lumea știe că ești pe cale să urci pe scenă. DJ-ul a făcut anunțuri intermitente. Toată lumea vrea să îl vadă pe Siren. Ești pregătit? spuse femeia mai în vârstă cu o sclipire de răutate în ochi.

– Nu sunt întotdeauna? răspunse el.

Era întotdeauna obraznic.

Ma nu se lăsă mai prejos.

– Bastard obraznic, spuse ea cu un râs profund.

– Bine, la treabă. Ne vedem mai târziu, scumpule, spuse ea mângâindu-l pe spate de două ori, apoi ieși.

Aștepta pe trepte ca numărul său să înceapă. Dao se pregătea pentru confruntarea care va avea loc când își va vedea inamicul venind spre el. Încă de când începuse să lucreze la club, tipul ăsta avusese o problemă cu el.

– Oooo, uite-l pe nenorocitul înfumurat care se crede mai bun decât toți ceilalți, spuse Sunny.

Un nume care, cu siguranță nu i se potrivea proprietarului său.

Dao râse și răspunse:

– Ooo, uite o curvă adevărată.

Își dădu ochii peste cap și apoi afișă un zâmbet uriaș pe față.

– Nu te pune cu mine, Siren, spuse agresiv stripperul sfrijit.

Simțindu-se excitat de atâta agresivitate, Dao își linse buzele și spuse:

– Tu ai început, iar eu voi termina. Ce-ar fi să te ocupi de numărul tău și să vezi dacă poți să faci bani pe scenă, în loc să trebuiască să fii futut ca să faci bani? Și dacă tot suntem la capitolul ăsta, nu-ți mai face griji pentru mine.

Dao îi făcu cu ochiul, iar când Sunny se împinse în el, îl făcu pe Dao să râdă pur și simplu. Îl lasă pe Sunny acolo, uimit, în timp ce se îndreptă spre scenă. Era timpul pentru numărul său.

Era timpul să devină Siren.

***

Chaisai și partenerul său, detectivul Chaichana intrară în Eclipse arătând ca niște persoane stilate. Luând în considerare ambianța, ei își aruncară unul altuia o privire care spunea „Nu-i rău”. Clubul era deja plin, dar ei nu erau îngrijorați, deoarece plănuiseră să vină aici de luni de zile și își asiguraseră deja o masă în zona VIP care le oferea vedere directă la scenă.

Un bărbat de vârstă mijlocie cu o burtă impresionantă, probabil patronul, veni spre ei vorbind cu o voce pițigăiată. Îi mirosise a bani de la un kilometru distanță.

– Pot să vă ajut? întreabă el.

– De fapt, puteți. Am făcut o rezervare și am dori să fim conduși la locurile noastre, spuse Chaisai.

Ca întotdeauna, direct la subiect.

Râzând nervos, proprietarul, Asnee Kittibun, își șterse palmele transpirate de pantalonii negri, se prezentă și se întinse  pentru o strângere de mână.

Privindu-l, Chaisai se gândi că e mai bine să nu-i atingă mâinile, neștiind unde fuseseră. În schimb, dădu din cap ca o formă de salut.

Retrăgându-și mâna ca și cum ar fi fost ars, Asnee chicoti pentru a-și acoperi jena și apoi spuse:

– Bine. Lăsați-mă să chem pe cineva să vă conducă la locurile voastre.

– Mulțumesc, spuse Chaisai sec.

Asnee chemă o însoțitoare și îi șopti ceva. Apoi, detectivii fură conduși la locurile lor. Trecând unul câte unul pe lângă mese ca într-un labirint cu o mare de oameni, ajunseră în fine la masa lor.

Râzând, însoțitoarea spuse:

– O să aveți parte de o surpriză. Ați sosit exact la timp pentru unul dintre cei mai buni dansatori pe nume Siren. Sper că sunteți pregătiți și la fel și buzunarele dumneavoastră.

Amândoi detectivii se holbară în gol la ea, făcând-o pe aceasta să se întoarcă rapid și să dispară.

– A fost interesant, spune detectivul Chaichana.

Ridicând din umeri, Chaisai răspunse:

– Nu chiar. Doar enervant. Am nevoie de o băutură. Fii cu ochii în patru și anunță-mă dacă vezi ceva în neregulă.

Făcându-i semn chelnerului să vină să le ia comanda de băutură, se uită cu atenție la meniul de pe masa de sticlă.

Mișcându-și șoldurile provocator, chelnerița veni să le ia comanda. Apropiindu-se prea mult de el, Chaisai se aplecă în spate până ajunse în spațiul personal al detectivului Chaichana.

– Poți să te dai înapoi? spuse femeia detectiv.

Tonul ei era clar enervat.

– Nu vezi că nu se simte confortabil? o întreabă ea direct pe chelneriță.

Poticnindu-se, aceasta rosti:

– Îmi- îmi- îmi pare rău. Vă rog să-mi iertați grosolănia. Ce pot să vă aduc de băut?

– Bourbon cu gheață pentru mine. Mai Tai pentru tine, Yani? o întreabă Chaisai pe partenera sa.

– Mă cunoști, spuse ea cu un zâmbet pe față.

– Imediat, domnule, spuse chelnerița plecând în grabă.

– Yani. Ai văzut ceva ieșit din comun?

– Nu încă, domnule. Să fim atenți, dar să ne și distrăm. Nu am mai ieșit în oraș de Dumnezeu știe cât timp, și nu știu ce părere aveți, dar eu sunt nerăbdătoare să văd niște stripteuze! exclamă Yani, râzând imediat de ea însăși.

– Ai dreptate. I-ai văzut pe ceilalți? Mă tot uit în jur, dar nu am văzut pe nimeni.

– Nț! Nu i-am văzut. Sunt sigură că îi vom vedea mai devreme sau mai târziu. Știți cum este detectivul Liang.

– Foarte adevărat. Știu cum e ticălosul ăla. Va fi aici în curând.

Chaisai își trecu degetele prin păr pentru a se calma. De fiecare dată când se gândea la detectivul Liang devenea agitat. Singura persoană pe care încerca să o învingă de ani de zile și în fața căreia pierdea mereu. Ticălosul ăla îl întrecea mereu. Îl detesta.

Înainte de a-și putea lăsa gândurile să îi fugă la cât de mult îl disprețuia pe detectivul Liang, vocea DJ-ului se auzi în boxe.

– Vreau să vă pregătiți să fiți hipnotizați, să vă pregătiți portofelele și să-l întâmpinați pe scenă pe SIREN, strigă DJ-ul.

Luminile se stinseră în club și scena fu luminată. Chaisai se uită atent la scenă și când văzu cine iese, îi căzu fața.

Nu se poate!

***

Lumini albastre, violet și albe luminau scena în timp ce Siren pășea pe ea. Scrutând mulțimea, văzu rânduri, rânduri de oameni de afaceri și femei cu ochii ațintiți asupra lui. Se mișcă seducător pe scenă, mergând pe vârfuri pentru a da iluzia că e pe tocuri și pentru a-și alungi picioarele. DJ-ul începu piesa. Siren respiră adânc, pregătindu-se să ia mințile acestor oameni.

Odată ce începu melodia …

„E o mare curvă”…

Siren merse până la stâlp și își înfășură piciorul stâng în jurul lui, folosind brațul drept pentru a ține bara, el făcu o rotire lină în jurul ei. Urcă pe stâlp…

„Când e pe mine, nu mă mai simt atât de singur...”

Siren alunecă în jos pe bară, cu capul înainte, oprindu-se chiar înainte de a atinge podeaua cu picioarele într-un split. Se învârti în jurul barei folosind doar mâinile, păstrându-și picioarele în poziția despicată.

Mulțimea fluiera și striga în timp ce arunca bani pe scenă. Sunetul îl făcu pe Siren să exulte. Își înfășură picioarele în jurul barei, trăgându-se în sus, apoi alunecă în jos, atingând un split perfect pe podea. Se târî până la capătul scenei pentru ca spectatorii să îl poată vedea mai bine. Siren se atingea, trecând degetele peste corpul său acoperit cu dantelă, până când ajunse la părul său.

În acel moment îl observă pe detectivul Chaisai Chen. Gura detectivului încă nu se închisese. Uitându-se la detectiv, Siren rosti cuvintele cântecului:

„Transpirația ei, gemetele ei, e o curvă nenorocită, îmi place”.

Siren își linse buzele și făcu cu ochiul. Se uită cum Chaisai înghițea și mulțimea răcnea de emoție și aplauze. Ploua cu bani pe scenă.

Își termină numărul, își strânse banii și se întoarse în cabină.

Agentul de pază îl urmă pe Siren în cabină pentru a-l ajuta să-și numere bani în siguranță. Nemesis-ul său, Sunny, îl privise pe Siren în tot acest timp. Îl făcuse să se simtă amețit și excitat de faptul că avea un astfel de hater.[2]

Înainte ca cei doi să intre într-o dispută verbală, Sunny fu chemat pe scenă. Siren abia aștepta ca Sunny să plece pentru a vedea cât câștigase.

Zece minute mai târziu, Sunny se întoarse arătând de parcă îi ieșea fum pe urechi. Siren zâmbi știind că Sunny nu avea nevoie de nimeni să îl ajute să își numere banii, pentru că abia dacă făcea câțiva bănuți.

– Ce e așa de amuzant, târfă? întreabă Sunny mergând spre Siren pentru a se pune în fața lui.

– Tu ești amuzant, răspunse Siren în timp ce îi zâmbi lui Sunny în oglindă.

Sunny se repezi cu pumnii, dar Siren îl blocă cu brațul drept, apucă încheietura lui Sunny și o răsuci. Ținându-se de încheieturile lui, Siren sări de pe scaun, îl apucă pe Sunny de gât cu mâna stângă și îl împinse prin cameră până când se lovi de dulapul unui alt coleg. Strângându-i gâtul mai tare, Siren împinse capul lui Sunny în oglindă. Sunny se agăță de încheietura mâinii lui Siren, încercând să reducă presiunea de pe gâtul său. Totuși, asta nu făcu decât să îl determine pe Siren să strângă mai tare.

Apropiindu-se de fața lui, Siren rânji și spuse:

– Ești supărat pentru că nu ai făcut niciun ban Sunny. Asta e problema ta, nu a mea. Am renunțat la multe lucruri pentru că nu meritai efortul, dar să mă lovești e ceva ce n-ar fi trebuit să încerci niciodată. Nu lăsa fața asta drăguță să te păcălească, o să te distrug! Înțelegi?

Siren îi strânse gâtul și mai tare până când păru că Sunny va leșina. Sunny scutură frenetic din cap și Siren îi dădu drumul. Acesta îl privi pe Sunny cum se prăbușește la pământ, gâfâind după aer. Pășind peste el, Siren se întoarse la locul său și continuă să-și numere banii.

Întorcându-se spre agentul de pază, îi spuse:

– Îmi pare rău.

Paznicul doar zâmbi și el continuă să numere. Siren știa că paznicul ar fi putut interveni, dar alesese să nu o facă. El și toți ceilalți știau cât de urât se purta Sunny cu Siren de luni de zile. Paznicul simțise că acesta din urmă avea dreptate.

[1] Doamna mamă

[2] O persoană care urăște